Modernizarea învăţământului se loveşte de reticenţa profesorilor la schimbare. 97% dintre liceele din România nu vor să testeze planurile-cadru alternative. Mai exact, o nouă programă adaptată vremurilor actuale şi nevoilor de pe piaţa muncii. Acestea le vor da posibilitatea elevilor să descopere la ce materii au înclinaţie şi să se pregătească pentru o carieră în domeniul respectiv. Experţii în educaţie sunt şocaţi şi indignaţi că doar 3% dintre colegii şi licee s-au înscris în program.
Din 1.400 de colegii şi licee din România, doar 30 au avut curajul şi dorinţa de a încerca o programă modernă. Ceilalţi se complac cu materia stufoasă şi insuficient de atractivă.
Experţii în educaţie sunt indignaţi de procentul uriaş al profesorilor care se tem să schimbe sistemul de învăţământ şi folosesc aceleaşi tehnici de predare ca în urmă cu 20 de ani.
„Probabil le e mai greu să se adapteze şi să înţeleagă noua generaţie și provocările ei fără să se adapteze deloc la contextul social actual, la tehnologie, în special. Va apărea inevitabil o problemă în sistem de adaptare si a unora, şi a altora”, a explicat sociologul Ciprian Necula.
„Ai nevoie de o echipă sudată, de un corp profesoral care să înţeleagă importanţa unor astfel de planuri-cadru și să fie deschise la nou, la schimbări, pentru ca de multe ori profesorii rămân încremeniți în timp”, a spus și Iuliana Constantinescu, președinta unei asociații de părinți.
Afectaţi de măsurile de austeritate, precum toţi ceilalţi profesori, cei de la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr din Bucureşti au pus însă elevii înaintea neajunsurilor şi deznădejdii din sistemul de învăţământ.
„Elevii sunt dornici de schimbare şi atunci şi dornici să experimentăm. De exemplu, tot ce ţine de portofoliul personal al copilului, de planul de dezvoltare individual, de profilul absolventului, de zona aceasta de orientare școlară și profesională”, a explicat Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Gheorghe Lazăr.
În liceele unde se vor pilota planurile-cadru alternative, elevii vor studia aceleaşi materii în clasele a IX-a şi a X-a. Apoi, după o evaluare făcută de profesori, se va stabili spre ce domeniu are fiecare înclinaţie.
Astfel, din clasa a XI-a vor studia la real sau uman, unde vor aprofunda materiile care îi vor ajuta după absolvire. Practic, vor fi ajutaţi şi pregătiţi să îşi aleagă cariera potrivită, nu să devină şomeri. Totodată, pe durata liceului vor participa la acţiuni de voluntariat şi intership-uri.
Alarmant este că pentru mii de copii de gimnaziu, studiile liceale nu mai au importanţă.
În anul şcolar precedent, din 176.000 de elevi de clasa a VIII-a, aproape 24.000 nu au mai ajuns la liceu. Fie au rămas repetenți, fie nu s-au prezentat la Evaluarea Națională sau pur și simplu au abandonat definitiv studiile.
În special liceele care nu au dorit să testeze planurile-cadru moderne riscă să aibă tot mai puţini elevi.
Ştiri video recomandate
