Auzim frecvent: "Nu mă risc. Te-ai riscat? Te rişti?" SAU: "Mă repet. Te repeţi." E corect să spunem: mă risc şi mă repet? Nu este. Tiparul sintactic al acestor verbe e diferit.
"Nu mă risc. Tu te rişti?" Exprimarea asta e greşită. Verbul nu este "a se risca", ci "a risca". Eu risc, tu risti, el riscă, noi riscăm, voi riscati, ei riscă. La fel, nu e corect: "Mă repet. Te repeţi" atunci când spun din nou ceva, când repet.
Să vedem deci variantele corecte: "Nu risc. Riști?" în loc de "Nu mă risc" şi "Te rişti". Apoi: "Repet. Repeți.", nu "mă repet şi te repeţi". Nu există verbul "a se risca", asa cum avem "a se gândi". Avem doar "a risca".
Acum atenţie, anumite tipare cu reflexiv sunt posibile pentru aceste verbe, dar veţi vedea că vorbim despre situaţii diferite pe care nu aveţi cum să le confundaţi cu cele deja prezentate.
Pot avea un enunţ aşa: "Se riscă tot mai puțin în afaceri." Adică oamenii, antreprenorii, lumea în general riscă tot mai puţin în afaceri. Aici este un reflexiv impersonal. Ca: "Se vorbeşte mult. Se fac pregătiri. Se aude că pandemia mai durează". Deci putem spune: "Se riscă tot mai puţin în afaceri", dar nu: "Eu mă risc", ci "Eu risc".
Sunt corecte si urmatoarele exemple, tot tipare cu reflexiv: "Istoria se repetă. Se repetă ceva în sala de spectacol." Istoria se repetă, Anumite evenimente revin, se repetă. E corect si tiparul cu reflexiv pasiv: "Se repetă ceva în sala de spectacol. Se repetă nişte mesaje în mulţime". Adică "actorii repetă în sală, Oamenii repetă anumite cuvinte în mulţime". Acestea sunt exemple corecte.
Eu mă risc, însă, nu e corect, a risca nu e ca a se gândi, a se îndoi, a se bucura. Nici Eu mă repet nu e corect, corect este Eu repet.
