Un fost preot buzoian care a decis să renunțe la haina preoțească a scris pe Facebook un mesaj care s-a viralizat.
„Dar care e nivelul nostru? Al României în ansamblul ei?
- E al unei societăți în care, iată, vrăjitoarele prosperă.
- În care moaștele sunt venerate cum n-a văzut tot Evul Mediu (iar practica asta, a pupatului unor cadavre ciopârțite, e una dintre cele mai odioase forme de exprimare a unor aspirații umane).
- În care construim cele mai mari catedrale din lume, o altă îndeletnicire din Evul amintit, pe când norvegienii și alți primitivi le-au transformat pe ale lor în biblioteci sau muzee.
- În care, într-adevăr, credința ne e ultima speranță, de vreme ce Grădina Maicii Domnului – cum ne trufim să-i zicem – e deja pe primele locuri la diferite forme de cancer.
- În care e nevoie de preoți. Preoția nu slujește doar o Idee, ci slujește și necazurile unor oameni, pe care le mai atenuează puțin: neputința, nevoia de speranță, moartea, disperarea asta care se acutizează într-o societate second-hand.
- În care, exceptând câteva mari orașe, poți înțelege la ce nivel de viață s-a ajuns doar citind simplu pe magazine: AMANET (unde mulți oameni își duc, una după alta, ultimele valori), dincoace FARMACIE, S-H, FUNERARE etc. În orice societate înfloresc activitățile de care e nevoie acolo.
- În care analfabetismul crește pe zi ce trece, iar tinerii și elitele au plecat deja milioane. Milioane!, îți dai seama de anvergură?...
- În care oamenii sunt tot mai simpli și viața tot mai complicată.
- În care unii vor să ne țină cât mai mult.
- Din care, auzi ce zice fratele ăsta, „a sosit momentul să ne trezim”. Așa zice?”
