Geto-dacii au fost descrişi de contemporanii lor ca fiind, printre altele, o seminţie cu multe ritualuri bizare chiar şi pentru acele vremuri. Plângeau când li se năşteau copiii, râdeau înaintea morţii, femeile se aruncau în flăcările rugului pe care incinerau cadavrele soţilor, iar regii îşi sacrificau fiii, pentru a-i trimite soli la Zalmoxe, scrie Adevărul.
Dacii erau altfel decât celelalte seminţii, atât prin straie, chip, cât şi prin comportament, scria istoricul Ioan Lupaş, autorul cărţii ”Romanii şi Dacii - Luptele lor şi obârşia neamului românesc”, apărută în anul 1908. ”Deşi erau un popor barbar, ei totuşi se deosebeau mult de celelalte neamuri, cari mişunau în ţinuturile învecinate, ducând un traiu neaşezat, nestatornic şi fără astâmpăr. Pe când celelalte neamuri barbare trăiau numai din jafuri sălbatice, rezemând fiinţa lor numai pe săgeată.
În firea lor aveau ceva neobicinuitu: porniri svăpăiate şi un vecinic neastâmpăr. Le plăcea să cutreere cu turmele lor dealurile şi munţii, unde se simţiau în largul lor şi se fereau de locurile strimte, mai ales de fumul oraşelor, fiindcă că nu le plăcea nici decum să li se curme viaţa lor slobodă şi avântată. Iubeau mai mult viaţa zbuciumată şi gâlceava, decât traiul paşnic şi liniştit”, aflăm din cartea ”Romanii şi Dacii - Luptele lor şi obârşia neamului românesc”, autor dr. I. Lupaş.
Potrivit istoricului ardelean, multe dintre obiceiurile strămoşilor noştri ar fi fost nefireşti în zilele noastre. De exemplu, plângeau când li se năşteau copiii şi chefuiau la înmormântări.
Continuarea, pe adevarul.ro.
