Istoria etnicilor din România. Saşii şi-au pus amprenta pe istoria şi cultura românescă şi ne-au dat o serie de personalităţi marcante

de M.Z.    |    01 Dec 2014   •   15:20
Saşii din Transilvania au o istorie îndelungată pe meleagurile noastre. În Ardeal au întemeiat localităţi prospere şi au fost promotorii unei strălucite culturi, iar bisericile fortificate atât de impunătoare, sau străduţele cochete din Sibiu, Braşov sau Sighişoara au devenit simboluri ale Transilvaniei.
 
După exodul masiv al saşilor din ţara noastră, tradiţiile şi obiceiurile lor au început să fie uitate. Dintr-o comunitate care număra sute de mii de oameni au mai rămas doar 60.000 de suflete. 
 
Saşii şi-au pus amprenta pe istoria şi cultura românescă şi ne-au dat o serie de personalităţi marcante. Toţi românii au auzit de Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei şi colecţionar de artă sau de Gunther Bosch, devenit celebru ca antrenor al tenismanului Boris Becker. Nu îl putem uita nici pe Ricky Dandel solist de muzică uşoară foarte îndrăgit înainte de 1989. Şi nu în ultimul rând, pe Klaus Iohannis, preşedintele ales al României. 
 
Saşii s-au stabilit în sudul şi în nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea. Au fost aduşi de regele Geza al II-lea al Ungariei din raţiuni de ordin economic şi militar. Timp de câteva decenii, sarcina lor a fost să apere graniţa Regatului Ungar din sudul Transilvaniei. În timpul Revoluţiei de la 1848 intelectualii saşi i-au ajutat pe români să-şi obţină drepturile politice. 
 
Muzeul Bisericii Evanghelice din Sibiu îi duce pe vizitatori înapoi în timp. În câteva încăperi stă o istorie de sute de ani a unei minorităţi care a contribuit din plin la înfăptuirea României moderne.
 
Saşii s-au făcut remarcaţi pentru modul în care erau organizaţi - "toţi pentru unul şi unul pentru toţi" era motto-ul după care trăiau. Iar modelul lor a fost adoptat într-o oarecare măsură şi de români. 
 
Saşii au avut un cuvânt greu de spus şi în momentul unirii Transilvaniei cu România.  
 
După Unire, saşii au putut să-şi păstreze cultura, limba şi modul de organizare. Astfel, în 1939 în România trăiau 750.000 de cetăţeni români de etnie germană, cu şcoli în limba proprie, bănci şi organizaţii comunitare proprii. Românii le-au respectat întotdeauna seriozitatea dar şi faptul că la distracţie erau primii. 
 
Una dintre cele mai frumoase şi impresionante clădiri gotice din Transilvania este Catedrala Bisericii Evanghelice din Sibiu. Lăcaşul, în forma actuală, datează din secolul al XIV-lea, dar primele clădiri bisericeşti care au funcţionat pe acest loc au făcut posibilă atestarea documentara a Sibiului în anul 1191.  
 
Acolo îşi duce somnul de veci baronul von Brukenthal şi tot acolo se află una dintre cele mai mari orgi din ţara noastra. 
 
Catedrala are o colecţie complexă şi reprezentativă de plăci funerare şi epitafuri din Transilvania.
 
Un alt exemplu de bună convieţuire a saşilor cu românii este Sighişoara, singura cetate locuită din sud-estul Europei. În anii comunismului şi mai ales imediat după 1989, cei mai mulţi dintre saşii de acolo au plecat în Germania. Cetatea a rămas însă un colţ viu de istorie. 
 
La Hetiur, în Mureş, au mai ramăs doar 15 saşi. Ceilalţi au plecat în străinătate. La intrarea în comună, domneşte însă şi acum falnica Biserică Evanghelică fortificată. 
 
În unele zone însă, saşii au început să se întoarcă acasă. Zeci de case în ruină au fost reconstruite. Localităţile şi-au păstrat însă farmecul de odinioară şi acum pare că renasc.Tocmai de această imagine rurală idilică s-a îndrăgostit şi Prinţul Charles al Marii Britanii. 
 

Parteneri
x close