Istorie aruncată la coşul de gunoi, simboluri lăsate în paragină, dezinteres total al proprietarilor şi lipsa unei legislaţii adecvate. Palatul Burger din Târgu Mureş, transformat de comunişti într-un restaurnat-simbol al oraşului, a ajuns în ruină.
Clădirea a fost vândută de autorităţi la începutul anilor 90, iar noii proprietari nu au investit nici măcar un leu în clădire. Ba mai mult, au închis-o şi au lăsat-o pradă degradării. Primăria a încercat să recupereze palatul, dar s-a lovit de un vid legislativ şi de nepăsarea actualilor proprietari.
Asemeni Turnului Eiffel din Paris sau Colosseumului de la Roma, pentru târgmureşeni, simbolul vremurilor trecute este Palatul Burger, cunoscut mai bine ca restaurantul Cocoşul de Aur. Era o clădire simbol a oraşului, dar astăzi a devenit un simbol al urâtului, al mizeriei, al degradării.
Palatul Burger a fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea de către Albert Burger, un om de afaceri mureşean. Pe vremea comunismului, clădirea era cunoscută ca un restaurnat de lux. Aici veneau mureşenii şi îşi petreceau timpul liber împreuna cu familiile. Astăzi însă, totul este o ruină.
Geamuri sparte, pereţi căzuţi, faţadă vandalizată. Din interior s-a furat tot ce s-a putut fura. Iar peste toate acestea, tronează un lacăt uriaş, care a ferecat în spatele porţilor toată urâţenia.
Fostul proprietar era statul, care s-a debarasat de clădire la începutul anilor 90. Acum, palatul-simbol al oraşului aparţine unei firme din Bucureşti şi nu este un secret pentru nimeni. Lângă clădire este un panou uriaş care spune acest lucru. E singura măsură pe care a putut să o mai ia primarul.
Primarul a încercat cum a ştiut mai bine să aducă palatul la strălucirea de altădată. Lunar, firma care are drept de proprietate asupra clădirii este amendată. Degeaba însă, pentru că de amenzi îi pasă la fel de mult pe cât i-a păsat şi de bijuteria arhitectonică pe care o distruge prin nepăsare.
Singura soluţie, în viziunea edilului, ar fi înăsprirea pedepselor pentru degradarea clădirilor cu importanţă istorică. Un alt meci greu de purtat, de această dată cu aparatul birocratic românesc.
Până acolo e însă cale lungă. Aşa că primăria a încercat să cumpere clădirea. Acum doi ani, proprietarii clădirii au cerut 300.000 de lei pentru palat. Un preţ uriaş şi nejustificat spune edilul.
Proprietarii clădirii sunt de negăsit, aşa că până în prezent nu s-a ajuns la vreun rezultat.
