CCR: Reforma în Sănătate și legea care reduce numărul și indemnizația membrilor în CA-urile companiilor de stat sunt constituționale

Curtea Constituțională a României respins, miercuri, sesizarea AUR, POT și SOS privind guvernanța corporativă și legea care prevede reforma în Sănătate. Judecătorii CCR au amânat, însă, deciziile privind proiectul de lege cu noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul de Finanțe și reforma pensiilor magistraților. Toate proiectele au fost adoptate prin asumarea răspunderii.

Curtea a avut miercuri pe agendă patru legi pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie. Până acum, undă verde au primit legea care aduce modificări la ANCOM, ASF și ANRE, cea privind guvernanța corporativă și cea legată de reforma în sănătate.

Potrivit comunicatelor de presă de la CCR, Curtea „a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și, respectiv, de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri și a constatat că  Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. I pct.4, 8, 11, 17 și 24 și ale art.II pct.1 și 3 din lege sunt constituționale.”

De asemenea, CCR „cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și respectiv de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Oamenilor Tineri și S.O.S. România și a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și dispozițiile art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege sunt constituționale.”

Ce prevede legea privind guvernanța corporativă

Numărul membrilor din consiliile de administrație/supraveghere ale companiilor de stat administrate în sistem unitar, de exemplu Poșta Română, va fi redus la maximum 3 membri, față de 3-7 membri în prezent, în timp ce la companiile în sistem dualist, cum este Hidroelectrica, vor rămâne cel mult 5 membri, față de 7, acum. Indemnizațiile fixe și variabile vor fi reduse, iar cei care nu sunt de acord vor fi revocați fără plata de daune, potrivit legii adoptate prin asumarea răspunderii.

Proiectul de lege schimbă și indicatorii-cheie de performanță (ICP) care sunt obligatorii și sunt prevăzuți în contractele de mandate ale administratorilor și directorilor companiilor de stat. Indicatorii financiari vor avea o pondere mai mare decât cei nefinanciari.

Argumentele Curții pentru respingerea celor două sesizări

În ceea ce privește reforma din Sănătate, asumată în fața Parlamentului de Guvernul Bolojan, CCR spune că articolele sesizate sunt constituționale.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit, în esență, respectarea condițiilor de legiferare, în general, și  a condițiilor în care poate fi angajată răspunderea Guvernului, în special, Curtea a constatat că:

• dispozițiile legii criticate se subsumează unui domeniu unitar de relații sociale, configurat de componenta sănătății publice ca parte a statului social, astfel că nu se poate reține pretinsul caracter eterogen al actului normativ criticat [1 alin.(5) din Constituție].
• angajarea răspunderii Guvernului este procedură prevăzută de Constituție  și nu au putut fi reținute criticile privind exercitarea abuzivă a acestei proceduri, de natură să erodeze rolul de legiuitor suveran rezervat Parlamentului [61 din Constituție]. 
• rgența adoptării legii criticate este justificată de necesitatea reconfigurării modului de alocare și, respectiv de colectare a resurselor financiare necesare sistemului de sănătate pentru asigurarea unei mai eficiente, predictibile și transparente repartizări a acestora către cetățeni și pentru creșterea calității actului medical [art.114 din Constituție].

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• dreptul la ocrotirea sănătății nu poate fi absolutizat din perspectiva obligațiilor corelative ce revin statului, datorită limitărilor inerente de natură financiară ce intervin în cursul exercitării lui. Legea criticată asigură în continuare accesul la asistență și servicii medicale, într-o modalitate reconfigurată, dar care nu aduce atingere substanței dreptului fundamental la ocrotirea sănătății [art.34 din Constituție].
• acordarea beneficiului integrării clinice doar personalului medical cu dublă calificare – medicală și academică – nu reprezintă o discriminare a personalului medical și/sau farmaceutic [art.16 din Constituție];
• competența de stabilire prin ordin al ministrului sănătății a indicatorilor/criteriilor de performanță profesională în cazul managerului spitalului și al membrilor comitetului director nu are legătură cu principiile descentralizării și deconcentrării serviciilor publice organizate la nivel local [art.120 alin.(1) din Constituție].

stabilirea proporției anuale de distribuire a fondului destinat finanțării serviciilor medicale între plata per capita și plata pe serviciu medical reprezintă o chestiune de administrare a bugetului public național ce revine în exclusivitate Guvernului și nu Casei Naționale de Asigurări de Sănătate [art.1 alin.(5), art.16 alin.(1), art.34 alin.(1) și (2), art.120 alin.(1) și art.135 alin.(2) lit.a) din Constituție], se arată în decizia CCR.

De asemenea, și legea care privind guvernanța corporativă a fost declarată constituțională.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului [art.114 din Constituție], o pretinsă încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat [art.1 alin.(4) din Constituție] și a principiului securității juridice [art.1 alin.(5) din Constituție], dar și a dreptului la informație [art.31 din Constituție], Curtea a constatat că:

• urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative pe care amânarea realizării actualei reforme în domeniul organizării și funcționării întreprinderilor de stat le poate avea asupra economiei naționale;
• consultarea publică cu prilejul adoptării legii este o opţiune a iniţiatorului proiectului sau propunerii legislative, şi nu o exigenţă de constituţionalitate a inițiativei legislative;
• transparența în adoptarea legii a fost asigurată prin comunicarea acesteia, anterior adoptării, Asociației Comunelor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Municipiilor din Romania și Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România. Totodată, societatea civilă fost informată cu privire la elaborarea legii prin publicarea proiectului acesteia pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, în data de 14 august 2025. Astfel, a fost asigurat și dreptul la informație.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile legale referitoare la condițiile de desemnare, numire și selecție a membrilor consiliilor de administrație ale regiilor autonome, la revocarea din funcție a acestora fără plata de daune-interese, la compunerea consiliilor de administrație ale regiilor autonome și la cumularea calității de membru al consiliului de administrație în cadrul mai multor regii autonome sunt clare, precise și previzibile [art.1 alin.(5) din Constituție] și respectă cerințele constituționale referitoare la egalitatea în drepturi [art.16 alin.(1)-(3) din Constituție] și la protecția dreptului de proprietate privată [art.44 din Constituție].