Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie care îi vizează în mod direct pe infractorii care aleg să fugă de brațul lung al legii. CJUE a stabilit joi că o autoritate judiciară nu poate refuza aplicarea unui mandat european de arestare și să impună de la sine executarea pedepsei fără a obține consimțământul statului care a emis mandattul respectiv.
Fosta ministră a Justiției Alina Gorghiu a explicat într-o postare pe rețeaua de socializare ce înseamnă decizia CJUE pentru sistemul juridic din România. Astfel, fugarii nu mai pot beneficia de lacunele legii, iar statele membre sunt obligate să respecte mandatele europene de arestare. În privința României, țara noastră își menține dreptul de a aplica propriile pedepse, fără ca alt stat să le modifice.
CJUE, decizie importantă cu privire la fugarii care vor să fenteze condamnările
Decizia Curții Europene de Justiție are la bază și cazul unui cetățean român condamnat definitiv în București și reținut ulterior în Italia. Autoritățile judiciare din Peninsulă au modificat pedeapsa în arest la domiciliu. Măsură contestată de România și tranșată de CJUE prin decizia de joi.
Curtea Europeană de Justiție a fost sesizată în cazul Jane Coșoveanu. Un român condamnat la 4 ani și 2 luni de detenție pentru înșelăciune și care fugit în Italia. Curtea de Apel București (CAB) a emis condamnarea definitivă la 10 noiembie 2020. Două săptămâni mai târziu CAB a emis un mandat de arestare european în vederea executării condamnării respective.
Ulterior, în 29 decembrie 2020, fugarul româna fost arestat în Italia, însă autoritățile de acolo au refuzat extrădarea acestuia. Dar, autoritățile judiciare din Peninsulă au recunoscut hotărârea de condamnare emisă de CAB și au preluat executarea sentinței în Italia. Doar că, autoritățile judiciare italiene au considerat că respectivul condamnat are șanse mai mari de reabilitare dacă execută pedeapsa în Italia. Mai ales că cetățeanul român locuia cu forme legale și muncea în Italia.
Curtea de Apel București, câștig de cauză în fața autorităților judiciare din Italia
Pe lângă aceste aspecte, judecătorii italieni au scăzut din pedeapsa de 4 ani și două luni de închisoare cu executare, perioada de detenție efectuată în Italia. După care, condamnatul a fost plasat în arest la domiciliu, cu suspendare concomitentă.
Decizia autorităților italiene a fost contestată de România. Autoritățile de la Bucuești au argumentat că mandatul european de arestare este în continuare valabil, motiv pentru care persoana în cauză ar fi trebuit predată autorităților române, iar pedeapsă respectivă să nu fie executată în Italia.
Curtea de Apel București s-a adresat instanței de judecată europene căreia i-a solicitat să se pronunțe în cauza respectivă și să răspundă la următoarea întrebare: dacă refuzul de a preda o persoană care face obiectul unui mandat de arestare european emis cu scopul de a pune în aplicare executarea unei sentințe privative de libertate presupune că statul emitent și-a dat acordul pentru executarea pedepsei în alt stat membru.
Problemele ridicate de Curtea de Apel București
Mai mult decât atât, Curtea de Apel București a formulat o altă întrebare și anume: atunci când statul emitent nu și-a dat consimțământul pentru această preluare conform normelor specifice ale dreptului Uniunii în materie, acesta păstrează dreptul de a executa pedeapsa și, prin urmare, de a menține mandatul european de arestare.
În decizia de joi CJUE a explicat că „mandatul european de arestare are la bază principiul încrederii reciproce și că refuzul de executare este o excepție, care trebuie întotdeauna să facă obiectul unei interpretări stricte”. Astfel, „instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat”.
„Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată. Astfel, obiectivul de a crește șansele de reinserție socială, invocat de autoritățile italiene, nu este absolut și trebuie conciliat cu norma esențială potrivit căreia statele membre execută orice mandat european de arestare”, se arată în decizia CJUE.
Ştiri video recomandate
