Înscrierile pentru șefia parchetelor s-au încheiat, luni. Ministerul Justiţieia publicat listele cu procurorii care şi-au depus candidaturile pentru conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Procurorul șef al DNA, Marius Voineag, a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat.
Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
doamna Cristina CHIRIAC, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi;
domnul Bogdan-Ciprian PÎRLOG, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti
Pentru funcţia de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
domnul Marius I. VOINEAG, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
doamna Tatiana TOADER, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
domnul Vlad GRIGORESCU, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
domnul Ioan-Viorel CERBU, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
domnul Mihai PRUNĂ, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secţia de urmărire penală;
doamna Marinela MINCĂ, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
domnul Marius-Ionel ŞTEFAN, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
doamna Ioana-Bogdana ALBANI, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;
doamna Antonia DIACONU, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;
doamna Alina ALBU, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
domnul Codrin-Horaţiu MIRON, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
domnul Bogdan-Ciprian PÎRLOG, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
domnul Aurel-Cristian LAZĂR, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
domnul Alex-Florin FLORENŢA, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
doamna Claudia-Ionela CURELARU, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
domnul Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;
domnul Mihai-Răzvan NEGULESCU, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Marius Voineag, procurorul șef al DNA, a anunțat că va candida pentru funcția de adjunct al procurorului general al României.
„Mandatul meu de procuror-șef se oprește după acești trei ani. Sunt procuror de aproape 20 ani și de fiecare dată am mers acolo unde am crezut că pot avea cel mai mare impact. Sunt un om al legii și al eficienței, nu al spectacolului și conflictelor publice. Într-un peisaj instituțional în care obiectivele manageriale rămân adesea vagi sau imposibil de verificat, am ales să îmi asum ținte concrete și măsurabile, iar orice persoană de bună-credință poate evalua astăzi, dacă au fost atinse. Consider că mi-am îndeplinit obiectivele asumate pentru DNA în planul de candidatură și ies cu fruntea sus din acest mandat. Așa cum este firesc și democratic, procedura de numire a procurorilor șefi implică decizia oamenilor politici.
Într-o țară în care încrederea este puțină, iar totul personalizat și deseori demonizat, performanța DNA depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice. În acest context, am decis, de ceva vreme, să-mi depun candidatura pentru poziția de adjunct al procurorului general al României, acolo unde cred că pot contribui astăzi cel mai bine la obiectivul esențial al justiției ca serviciu public. Vreau să le transmit colegilor din DNA faptul că misiunea lor este mai importantă ca oricând, iar cetățenilor să aibă încredere în curajul și profesionalismul instituției”, a transmis Voineag.
Marius Voineag nu mai vrea un mandat la DNA: „Consider că mi-am îndeplinit obiectivele asumate”
„DNA este astăzi o instituție mai puternică decât în momentul în care am preluat mandatul de procuror-șef. Acest lucru se vede în dosarele de mare rezonanță publică ce au trecut testul instanței, în numărul și complexitatea dosarelor instrumentate, în sumele efective pe care le-am indisponibilizat și care depășesc cu mult bugetul instituției. DNA este o instituție mai bine organizată, atractivă pentru procurori, care a lucrat cauze importante alături de partenerii americani și europeni și a cărei performanță a fost recunoscută în evaluările internaționale. Le mulțumesc colegilor din DNA și din alte instituții ale statului român pentru că, într-un climat general foarte polarizat și plin de incertitudini inclusiv legislative, am continuat să ne ghidăm doar după lege și probe. Le mulțumesc celor din mass-media și din societatea civilă care ne-au ajutat să combatem mai bine corupția și să ne îmbunătățim activitatea. Sunt mândru de munca mea și a colegilor mei din ultimii trei ani.
Știu cât de mare este responsabilitatea procurorului-șef DNA și știu că presiunile și atacurile publice sunt deseori pe măsura gravității dosarelor, așa că DNA trebuie să meargă cu aceeași forță înainte, fiind atentă la discuțiile din societate, dar evitând să fie prinsă în dispute politice. DNA este o instituție mai importantă decât fiecare dintre membrii ei. Este o instituție respectată de români, care leagă natural lupta anti-corupție de activitatea noastră. Este o instituție temută de toți cei care administrează cu rea-credință resursele publice, o instituție esențială și respectată a statului român. Așa și trebuie să rămână, evitând atât tentația telejustiției, dar și a predării în fața politicului.
Mandatul meu de procuror-șef se oprește după acești trei ani. Sunt procuror de aproape 20 ani și de fiecare dată am mers acolo unde am crezut că pot avea cel mai mare impact. Sunt un om al legii și al eficienței, nu al spectacolului și conflictelor publice. Într-un peisaj instituțional în care obiectivele manageriale rămân adesea vagi sau imposibil de verificat, am ales să îmi asum ținte concrete și măsurabile, iar orice persoană de bună-credință poate evalua astăzi, dacă au fost atinse. Consider că mi-am îndeplinit obiectivele asumate pentru DNA în planul de candidatură și ies cu fruntea sus din acest mandat. Așa cum este firesc și democratic, procedura de numire a procurorilor șefi implică decizia oamenilor politici. Într-o țară în care încrederea este puțină, iar totul personalizat și deseori demonizat, performanța DNA depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice. În acest context, am decis, de ceva vreme, să-mi depun candidatura pentru poziția de adjunct al procurorului general al României, acolo unde cred că pot contribui astăzi cel mai bine la obiectivul esențial al justiției ca serviciu public.
Vreau să le transmit colegilor din DNA faptul că misiunea lor este mai importantă ca oricând, iar cetățenilor să aibă încredere în curajul și profesionalismul instituției”, a transmis Marius Voineag.
Procedura de numire a procurorilor-șefi
Potrivit calendarului privind procedura de selecţie, între 23 şi 26 februarie, procurorii vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei şi a unei comisii, iar pe 2 martie rezultatele selecţiei vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. În aceeaşi zi, ministrul va înainta propunerile motivate Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ. Decizia finală aparţine preşedintelui Nicuşor Dan.
Ministerul Justiţiei a declanşat, în urmă cu o lună, procedura de selecţie pentru funcţiile de procuror general şi de adjunct al procurorului general, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DNA şi DIICOT. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost 9 februarie, ora 12:00, iar pe 2 martie este data la care propunerile vor fi trimise de către ministrul Justiţiei către CSM, ulterior acestea fiind înaintate preşedintelui Nicuşor Dan, care va lua decizia finală.
Potrivit calendarului privind procedura de selecţie, procurorii vor susţine, între 23 şi 26 februarie, în faţa ministrului Justiţiei şi a unei comisii, un interviu constând în susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, precum şi evaluarea modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează. Rezultatele selecţiei se vor publica pe 2 martie pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, iar ministrul va înainta propunerile motivate Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ, Ulterior, aceste propuneri motivate vor fi trimise preşedintelui Nicuşor Dan, care va lua decizia finală.
Calendarul procedurii de selecţie
După verificarea participanţilor la selecţie, lista procurorilor participanţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi programarea interviurilor se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, până la data de 16 februarie.
În perioada 23 – 26 februarie, procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în faţa ministrului Justiţiei şi a comisiei, la sediul Ministerului Justiţiei, un interviu constând în susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare ale candidatului şi evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează.
Rezultatele selecţiei se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, la data de 2 martie. Propunerile motivate ale ministrului justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a CSM, la aceeaşi dată, pentru emiterea avizului consultativ motivat al acesteia.
Ştiri video recomandate
