Un posibil templu preistoric a fost descoperit, recent, pe un şantier arheologic din localitatea Ripiceni, a anunţat, miercuri, directorul Muzeului Judeţean, Aurel Melniciuc.
Potrivit acestuia, descoperirea a fost făcută în cadrul unui proiect realizat în colaborare cu Facultatea de Istorie a Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava şi Platforma Arheoinvest de la Universitatea ''Al. I. Cuza'' din Iaşi, care vizează studierea "Evoluţiei habitatului uman preistoric şi protoistoric în depresiunea Prutului Mijlociu".
În timpul săpăturilor arheologice, demarate la sfârşitul lunii iunie, arheologii botoşăneni au făcut descoperiri de excepţie pentru arealul românesc de răspândire a Civilizaţiei Cucuteni.
"Pe lângă cele peste 100 de locuinţe rămase în zona neafectată de apele lacului de acumulare, a fost descoperită o structură uriaşă, de circa 1.000 de metri pătraţi, cu o incintă împrejmuită şi fortificată printr-un şanţ şi palisadă. Această mega-structură, unicat deocamdată în preistoria românească, putea fi un templu, locuinţă a căpeteniilor sau avea altă funcţionalitate. Poziţionarea centrală şi dimensiunile uriaşe demonstrează importanţa sa deosebită în cadrul aşezării, care şi ea este una dintre cele mai mari cercetate până în prezent în cadrul arealului cucutenian din România", a mai spus Melniciuc.
Acesta a arătat că, deocamdată, din uriaşa structură a fost cercetată, în campania din luna iunie, doar o mică parte (aproximativ 100 de metri pătraţi), din cauza fondurilor insuficiente şi a dificultăţii efectuării cercetărilor în teren.
"În zilele următoare vor fi demontate resturile locuinţei pentru recuperarea întregului inventar - vase, arme, unelte, plastică zoomorfă şi antropomorfă etc - şi pentru stabilirea mai cu exactitate a funcţionalităţii sale", a adăugat Melniciuc.
La descoperirile arheologice de la Ripiceni au fost folosite tehnologii de ultimă generaţie, printre care scanări magnetometrice şi scanări 3D, ce au permis determinarea exactă a amplasării locuinţelor în cadrul aşezării.
Sursă: Agerpres
