În perioada 2019-2022 cercetătorii Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării - Tulcea au realizat monitorizări la mamiferele de interes comunitar din Rezervația Biosferei Deltei Dunării.
După 3 ani de căutări cercetătorii au reușit să găsească trei hamsteri românești / dobrogeni, animal foarte rar întâlnit pe coastele nordice și vestice ale complexului Razim-Sinoe și în zone dintre Tulcea și Murighiol.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
„Hamsterul românesc, sau hamsterul dobrogean – Mesocricetus newtoni este unul dintre cei patru reprezentanți ai genului Mesocricetus, fiind un endemit pentru sud-estul Europei, unde este prezent numai în România şi Bulgaria, în zone joase de-a lungul malului drept al Dunării inferioare”, spun cercetătorii Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării - Tulcea într-o postare pe Facebook.
Răspândirea lui în România este limitată la teritoriul Dobrogei unde este semnalat în majoritatea tipurilor de unități de relief, de la Câmpia aluvionară a Dunării, zona perimetrală a Deltei, Platoul central al Dobrogei, şi până în zonele mai înalte din Munţii Măcinului.
Este uşor de recunoscut după aspectul îndesat, cu botul rotunjit, ochii mici și rotunzi, picioarele scurte şi coada foarte scurtă, hamsterul dobrogean are talia unui șoarece mai mare, cu blana catifelată, de culoare cenușiu cafenie pe spate şi cenușiu gălbui pe lateralele corpului unde se disting trei pete bine demarcate. Pe piept prezintă o pată transversală de culoare neagră, înaintea și înapoia membrelor anterioare. Urechile sunt rotunde, de culoare gri cenușiu.
Este un animal preponderent crepuscular și nocturn, cu o activitate mai intensă în primele ore de după asfinţit și primele ore ale dimineţii, dar în timpul perioadei de creştere a puilor poate fi activ şi în timpul zilei.
În zona perimetrului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii este o specie cu distribuţie marginală, fiind semnalat doar în câteva puncta din zona Bestepe, Agighiol şi Capul Doloşman, unde preferă habitatele uscate, de stepă, cu terenuri înţelenite, iar ca habitat secundar intră şi în terenuri cultivate dintre care le preferă pe cele cu leguminoase furajere. Intră adesea şi în plantațiile viticole şi în livezi.
