Pomişorii pe care aceştia îi au de oferit se găsesc în ghivece, împreună cu un sfat important care face diferenţa unei culturi bune. Experţii sfătuiesc ca după achiziţionare, puieţii să fie transferaţi în grădini, cu rădăcini cu tot.
Cultura de kaki, înființată în 2020, s-a adaptat atât de bine încât pare că se află pe aceste meleaguri de foarte multă vreme. Baby kiwi, specie fructiferă originară din estul Asiei, este studiată și ea de câţiva ani de horticultorii români, de doi ani. La fel de bine s-au adaptat și Pawpaw, cunoscut și ca "banana nordului", dar și curmalul chinezesc.
Aclimatizarea speciilor de pomi și arbuști fructiferi exotici este la final, iar rezultatul este deja vizibil în pepiniera unității de cercetare din Buzău.
Staţiunea de cercetare pomicolă de la poalele dealului Istriţa, Buzău, este, din 2005, parte a Universităţii de Studii Agronomice din București şi este un loc prielnic cultivării deoarece versanţii sunt expuşi la soare, iar solul calcaros înmagazinează căldura şi o degajă noaptea. Sudul Europei mai are astfel de condiţii şi, de aceea, migdalii şi smochinii se simt la poalele Istriţei la fel de bine ca pe ţărmul Mediteranei.
„Avem specii pomicole noi, plante la ghiveci. Vorbim de kiwi, vorbim de smochini, chiar și asimina triloba, sau banana nordului, cum îi mai spunem noi. Sunt specii destul de noi și interesante. Avem deja o ofertă, la prețuri ce variază de la 15 lei, până la 50 de lei, așa cum este o plantă care vine la ghiveci, o plantă mai nouă cum ar fi kiwi. Mai întâi se face o groapă destul de generoasă, între 30 și 50 de centimetri în diametru; ulterior planta cu balotul de pământ se așază central în groapă, apoi adăugăm pământ până reușim să umplem complet groapa. Tasăm și udăm bine", a declarat Rareș Pândaru, șef Stațiunea de Cercetare Pomicolă Istrița pentru jurnaliştii de la adevărul.ro.
