Doamnele şi domnişoarele din toată ţara primesc astăzi mărţişoare, flori sau alte cadouri. Mărţişoarele au preţuri pentru toate buzunarele şi sunt confecţionate pentru toate gusturile. Obligatoriu trebuie ataşat şnurul care simbolizează venirea primăverii.
Tradiţia mărişorului este specifică spaţiului carpatic şi zonelor limitrofe. La baza acestei cutume româneşti stă o gama întreagă de simboluri referitoare la tranziţia anotimpurilor şi la ritualurile de atragere a norocului pentru anul în curs
În general, fetele şi femeile primesc mărţişoare pe care le poartă în piept sau la mână pe toată durata lunii martie, ca semn al venirii primăverii.
În Moldova obiceiul este ca fetele să le dea mărţişoare băieţilor. In zona Moldovei şi a Bucovinei din vechi timpuri, mărtişorul era compus dintr-o monedă de aur şi argint, prinsă cu aţa albă-roşie. Copiii îl purtau în jurul gâtului, iar fetele îl prindeau în păr şi îl păstrau până la înflorirea arborilor.
La sfârşitul lunii martie, mărţişorul trebuie atârnat de un copac.
Potrivit credinţelor bucovinene, mărţisorul este firul zilelor din an, tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte. Culoarea albă reprezintă frigul iernii ce se încheie, iar cea roşie căldura verii pe cale să se instaleze.
Transilvanenii leagă şnurul alb-roşu de ferestre, uşi şi la coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.
Impletirea alb-roşie a şnurului se regăseşte în steagul căluşarilor, la bradul de nuntă, la podoabele junilor şi în multe alte obiceiuri stravechi.
