Scandalul deciziei Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului din 29 iulie a redeschis discuţia despre felul în care sunt numiţi magistraţii. Liderii USL au acuzat politizarea judecătorilor şi anunţat că e nevoie de o reformă a instituţiei. Potrivit unei analize a gândul.info, nu doar în România magistraţii Curţii Constituţionale sunt desemnaţi cu susţinere politică. În foarte mai multe ţări ale Uniunii Europene, judecătorilor din Curţile Constituţionale nu li se interzice să facă parte din partide, doar că, odată numiţi, aceştia trebuie să se suspende pe perioada exercitării mandatului.
În majoritatea statelor europene numirea membrilor Curţilor Constituţionale se face pe criteriul politic. Chiar dacă judecătorii sunt numiţi politic, ei trebuie să fie independenţi după numire. Numărul membrilor variază în Europa între 9 şi 16 magistraţi, iar mandatele lor sunt, în medie, de nouă ani.
În Austria, Curtea Constituţională are 14 judecători, plus 6 de rezervă, aleşi pentru cazuri excepţionale. Toţi sunt numiţi de şeful statului.
O situaţie specială este în Franţa. Aici, foştii preşedinţi ai republicii sunt, de drept, membri pe viaţă ai Consiliului Constituţional. 6 membri sunt numiţi pe viaţă iar 3 sunt schimbaţi o dată la 3 ani.
În Cehia, preşedintele ţăii este cel care îi numeşte pe cei 15 judecători, dar numai cu aprobarea Senatului.
Slovenia este singurul stat european unde criteriile pentru alegerea în funcţia de magistrat al instanţei constituţionale, nu sunt atât de restrictive. Orice expert în drept şi care a împlinit 40 de ani poate fi ales judecător.
În Spania, Tribunalul Constituţional are 12 membri. Aceştia sunt numiţi de rege dar la propunerea Parlamentului, Guvernui şi a Consiliului Judiciar Suprem.
Curtea Constituţională din România este compusă din 9 judecători, fiecare cu un mandat de 9 ani. Trei judecători sunt numiţi de preşedintele României, trei de Senat şi trei de Camera Deputaţilor.
