Unul dintre cei trei judecători ai completului Tribunalului Bucureşti ce l-a eliberat pe Adrian Năstase, respectiv cel care a făcut opinie separată, arată că fostul demnitar nu a demonstrat că ar fi depus eforturi care să dovedească recunoaşterea şi regretul în raport cu faptele pentru care a fost condamnat, informează Mediafax.
Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii, vineri, motivarea deciziei definitive prin care a hotărât eliberarea condiţionată a fostului premier Adrian Năstase, după executarea unei treimi din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul "Trofeul calităţii".
Decizia de eliberare a fost luată cu majoritate, în sensul că doi magistraţi au respins recursul procurorilor, iar al treilea, respectiv Carmen-Constanţa Balaci, a hotărât, în dezacord cu colegii de complet, admiterea contestaţiei DNA şi, implicit, menţinerea lui Năstase la închisoare până în iunie.
În motivarea deciziei, Balaci motivează separat decizia minoritară şi arată că, în opinia sa, Adrian Năstase a executat corespunzător detenţia, dar nu a dovedit semne clare de îndreptare, argumente fiind ideile din materialele postate pe blog de fostul premier.
"Aşadar, deşi intimatul-condamnat a executat fracţia prevăzută în mod obligatoriu de lege, nu este cunoscut cu antecedente penale, a participat în mod constant la diverse programe educaţionale, a fost recompensat de cinci ori şi nu a fost sancţionat disciplinar, apreciez, în dezacord faţă de opinia judecătorului fondului, că intimatul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, în sensul că nu a demonstrat împrejurarea că ar fi depus eforturi în vederea garantării propriei reinserţii sociale, mai ales în ceea ce priveşte recunoaşterea şi regretul în raport de faptele pentru care a fost condamnat, aspecte care vizează inclusiv conduita sa pe durata executării pedepsei în regim de detenţie", notează Balaci, în motivarea deciziei sale.
Judecătoarea arată că nu este de acord cu "aprecierea judecătorului fondului exprimată în sensul că timpul executat din pedeapsă este suficient pentru ca deţinutul să îşi însuşească scopul preventiv şi educativ al acesteia, astfel încât pe viitor să nu mai comită şi alte fapte infracţionale şi să poată fi redat societăţii". "Apreciez că, deşi intimatul-condamnat a executat fracţia de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu îi conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea liberării condiţionate, având în vedere că nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile prevăzute de lege în acest sens", spune Balaci, în documentul citat.
Magistratul mai arată că "liberarea condiţionată reprezintă o măsură de excepţie care trebuie fundamentată pe comportamentul intimatului-condamnat, de natură a crea instanţei convingerea că executarea restului de pedeapsă în stare de libertate poate conduce la atingerea scopului educativ şi preventiv al pedepsei" şi că, în acest context, "nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea liberării condiţionate, deoarece intimatul-condamnat nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, iar timpul executat din pedeapsă nu este suficient pentru a asigura o reală reinserţie socială a acestuia".
Magistratul arată că, în acest context, în cazul lui Adrian Năstase nu a fost atins scopul preventiv, dar mai ales, educativ al pedepsei, "acela al formării unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, aspecte relevante din perspectiva faptului că liberarea condiţionată nu poate fi disociată de însăşi finalitatea executării pedepsei şi, implicit, de garantarea scopului şi funcţiilor acesteia".
"Pentru toate aceste motive, apreciez că perioada executată de intimatul-condamnat din pedeapsa aplicată nu a fost suficientă pentru ca acesta să îşi însuşească scopul preventiv şi educativ al pedepsei. În consecinţă, consider că este justificată aprecierea asupra necesităţii executării în continuare a pedepsei în regim de detenţie de către intimatul-condamnat", conchide magistratul Balaci.
Pe 18 martie, Adrian Năstase a ieşit de după gratii, după ce Tribunal Bucureşti a decis ca fostul premier să fie eliberat condiţionat.
Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, pe 20 iunie 2012, după ce a fost condamnat definitiv la doi ani de detenţie în dosarul "Trofeul Calităţii".
Fostul premier s-a împuşcat cu un revolver Smith and Wesson, calibrul 45. Acesta şi-a îndreptat arma spre cap, iar datorită intervenţiei prompte a poliţistului care îl însoţea plaga nu a fost fatală.
