Antena 3 CNN Actualitate Ozana Barabancea explică de ce poartă la gât Tăbliţele de la Tărtăria

Ozana Barabancea explică de ce poartă la gât Tăbliţele de la Tărtăria

Ozana Barabancea a explicat legătura dintre geometria sacră şi inscripțiile de pe Tăblițele de la Tărtăria pe care le poartă cu mândrie la gât alături de harta României.

Ozana Barabancea explică de ce poartă la gât Tăbliţele de la Tărtăria
Sursa foto: Antena 3
de Claudia Popovici    |    01 Dec 2021   •   23:03

"Am Tăblițele de la Tărtăria  iar aceste inscripții atestă că exista un limbaj  şi o scriere de peste 7,000 de ani pe pământul românesc. Iată, nu ştiu dacă este dovadă de patriotism, dar tot ce înseamnă semne cusute sau semne tradiționale romanești care aparțin de geometria sacră le păstrez, le port şi sunt mândră", a spus Ozana Barabancea.

Întrebată dacă iubirea pentru tradiție este moștenită din generație, artista a spus că poate fi şi aşa dar a existat o persoană care i-a redeschis ochii privind portul iei tradiționale romanești.

"Când am fost în Anglia i-am dat cadou nașei lui Andrew o fotă superbă cusută în fir de aur de la mama mea. Mă întorc cu Andrew după 16 ani şi cu Gloria. Naşa lui Andrew, irlandeză mi-a dăruit înapoi fota de la mama mea pentru Gloria. Am plâns. A înţeles că mi-am rupt sin suflet şi i-am dat din zestrea mea. Şi ea s-a gândit după 16 ani să mi-o retuneze pentru fiica mea. Nu știam pe vremea când i-am dăruit-o că o să am o fetiță", a spus Ozana Barabencea subliniind ce încărcătură simbolică şi emoțională au costumele populare transmise din generație în generație.

Potrivit Wikipedia, Tăblițele de la Tărtăria sunt trei obiecte mici și străvechi de lut. În Transilvania, în localitatea Tărtăria din județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie, echipa cercetătorului clujean Nicolae Vlassa a descoperit, în anul 1961, trei tăblițe de lut. Este cunoscut faptul că arheologul Nicolae Vlassa nu a fost prezent pe șantierul arheologic în momentul în care s-au găsit tăblițele de lut. 

Tăblițele, care au fost datate în jurul anului 5.300 î.Hr., de cercetătorul german Harald Haarmann, au simboluri similare culturii Vinča, fiind subiectul a numeroase și controversate polemici printre arheologii de pretutindeni, întrucât (în opinia unora) tăblițele ar prezenta cea mai veche formă de scriere din lume.

Două dintre ele sunt găurite și sunt acoperite cu semne, iar a treia folosește o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal și un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii. Este considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată. O bună parte din semnele conținute pe ea se regăsesc în literele conținute în inscripțiile arhaice grecești (dar și la scrierile feniciană, etruscă, italică veche, iberică).

×
Parteneri
Cătălin Cîrstou, candidatul comun PSD-PNL în Bucureşti
x close