"Palatul Plăcerilor" de la Ghidigeni, un loc uitat de lume şi de timp

Oricât de mult au încercat comuniştii să şteargă sau să rescrie o parte din istoria aristocraţiei româneşti, nu au reuşit! Deşi multe dintre conace şi palate au fost transformate în depozite de cereale sau birouri de CAP-uri, ele încă stau în picioare. Însă adevărul trist e altul. Clădirile care au rezistat comuniştilor nu mai pot rezista şi timpului.

Un astfel de conac este cel supranumit "Palatul Plăcerilor", din judeţul Galaţi. Era reşedinţa unei familii de bancheri, dar şi locul în care capetele încoronate şi aristocraţia României şi-ar fi oferit plăceri interzise.

Acum, moştenitorii familiei, alături de un grup de studenţi de la Arhitectură, speră să-i poată reda frumuseţea.

Palatul Plăcerii din localitatea gălăţeană Ghidigeni seamănă astăzi mai degrabă cu Palatul Degradării. Dar a fost o vreme în care, prin camerele cu pereţii căzuţi şi fără ferestre păşeau numele mari ale epocii.

Regele Ferdinand, Regina Maria şi o suită de aristocraţi şi burghezi ai vremii erau oaspeţii de seamă ai excentricelor petreceri ţinute la conac. Bancherul Chrissoveloni, ctitorul şi stăpânul conacului, îşi transformase moşia într-o variantă terestră a Câmpiilor Elizee.

Pe lângă bogăţia din interior, pe moşia conacului se găseau grădini, piscine, chiar şi primul teren de tenis acoperit din România. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înstărita familie nu a putut să asiste nepăsătoare la suferinţele oamenilor.

Comuniştii, porniţi să şteargă orice urmă a burgheziei autohtone au confiscat clădirea şi au transformat-o într-o şcoală pentru copii cu nevoie speciale. Imediat după Revoluţie a declarată monument istoric şi abia în 2004 moştenitorii de drept au reuşit să reintre în posesia clădirii. Cum nici autorităţile, nici moştenitorii nu aveau suficienţi bani pentru restuarea clădirii, destinul ei părea pecetluit.

Însă, clădirea simbol a primit o a doua şansă din partea unui grup de studenţi şi profesori ai Facultăţii de Arhitectură Ion Mincu. Pe moşia familiei a fost organizată o întâlnire. Iniţiatoarea proiectului a primit inspiraţia de la mama ei, care a scris monografia Ghidigeniului.

Cu ajutorul studenţilor şi al unui investitor, proprietarii speră să redea frumuseţea clădirii şi să o transforme într-o atracţie turistică.
Sursa: Observator.tv