Cea de-a 80-a ediţie a Galei Premiilor
Academiei Americane de Film are loc duminică, 24 februarie 2007, şi este găzduită
de celebrul ?Kodak Theatre? din Los Angeles. Actorul de comedie Jon Stewart, în
vârstă de 44 de ani, va prezenta această ediţie a premiilor Oscar. La noi,
evenimentul va fi transmis în direct luni,
25 februarie, începând cu ora 3 a.m. (ora României). Primele informaţii live despre câştigătorii din acest an le veţi putea afla de pe site-ul www.antena3.ro.
GALERIE FOTO: OSCAR ÎN IMAGINI
Anul acesta, în
aşteptarea ceremoniei, situaţia de la Hollywood a fost tensionată, din cauza
grevei fără precedent a scenariştilor. Din fericire, greva Asociaţiei a luat
sfârşit, în 12 februarie. De ce este atât de importantă prezenţa scenariştilor
în câmpul evenimentelor? Ei bine, fără ei, actorii şi celebrităţile filmului ar
fi nevoite să improvizeze discursurile pe scena prestigiosului Oscar, ceea ce
ar duce la o transmisiune dezastruoasă: ?Premiile sunt cea mai buna şansă ca
scriitorii să arate cât de valoroşi sunt. Fără un scenariu în faţă, s-ar putea
să aflăm în sfârşit cât de superficiale şi neinspirate sunt vedetele de la
Hollywood?, a declarat redactorul unei publicaţii din Los Angeles.
Începutul
a fost timid
În urmă cu 79 de ani, prima ediţie a premiilor
Oscar recompensa câţiva dintre reprezentanţii celei mai tinere arte,
cinematografia, abia intrată în epoca sonorului. Astăzi, Oscar este un sistem de
referinţă pentru film, o marcă a valorii, dar şi o ocazie frivolă de etalare a
ultimelor tendinţe în modă. Istoria ceremoniilor de decernare punctează fiecare
emoţie a deschiderii plicurilor câştigătoare, dar şi incidente memorabile: un
om dezbrăcat care traversează scena, câştigători huiduiţi sau gafe în
discursurile de mulţumire.
Oscar,
statueta
Aproape 40 de ore sunt necesare pentru
realizarea unei statuete, la Compania ?R.S. Owens?, care se ocupă şi de
manufacturarea altor premii celebre: Emmy, MTV Video Music Award, Clio for
Excellence in Advertising, Academy of Country Music Award, Spike TV Video Game
Award sau Rock and Roll Hall of Fame Award. Trofeele sunt inspectate minuţios,
iar cel mai mic defect trimite Oscarul înapoi în topitorie. Gândită şi
construită de un regizor de la MGM, pe nume Cedric Gibbons, statueta reprezintă un cavaler ce ţine o
spadă în mână şi stă pe o rolă de peliculă cu cinci braţe, fiecare
reprezentând câte un departament din Academia de Film: actori, scenarişti,
regizori, producători şi tehnicieni.
Statueta nu a primit de la început un nume:
unii ii spuneau ?statueta Academiei?, alţii ?trofeul de aur? sau ?statueta de
merit?. Mass-media avea propria versiune: ?omul de fier?. Dilema şi-a găsit
rezolvare în spusele unei bibliotecare, devenită mai târziu director executiv
al Academiei, Margaret Herrick. Ea a
văzut statueta şi a exclamat: ?Arată exact ca unchiul meu Oscar!?
80 de
ani alături de Academia Americană de Film
Prima ceremonie de decernare a premiilor a
avut loc la 16 mai 1929, la hotelul Hollywood Roosevelt, dar atunci numele
câştigătorilor nu constituiau o surpriză: ele erau cunoscute cu trei luni
înainte. Ele au fost prezentate în cadrul unei cine private, la Hollywood
Roosevelt Hotel. Atunci au participat mai puţin de 250 de persoane. Astăzi,
Academia are peste 6000 de membri onorifici, iar gala premiilor Oscar este urmărită
pe micile ecrane de peste un miliard de oameni.
Pentru a se califica în cursa pentru premii,
un film trebuia să aibă premiera la Los Angeles în perioada de douăsprezece
luni încheiată cu ziua de 31 iulie a anului precedent. Premiile de după 1934
s-au bazat pe filmele care avuseseră premiera în anul calendaristic precedent.
Premiile din 1932-33 s-au bazat pe o perioadă de calificare de 17 luni. Clauza
potrivit căreia filmul trebuia să aibă premiera la Los Angeles i-a permis lui
Charlie Chaplin să câştige singurul său Oscar pentru filmul ?Limelight?, pe
care l-a produs în 1952, dar care nu a avut premiera decât 20 de ani mai târziu,
în 1972. De atunci, regulile s-au modificat astfel încât filmele cu o vechime
de peste doi ani să nu poată fi nominalizate.
Recordul
pentru cele mai multe nominalizări, dar nici un premiu
câştigat este deţinut, între actori, de Peter
O'Toole, cu opt nominalizări. Totuşi, el a fost premiat în 2003 cu Oscarul
pentru întreaga activitate. Recordul absolut la nominalizări, fără a fi obţinut
vreun premiu, îl deţine însă sunetistul Kevin
O?Conell, cu 20 de încercări. Anul acesta, el este nominalizat la categoria
Cel mai bun sunet, pentru filmul ?Transformers?
şi se pare că ar avea mari şanse să câştige.
Cei mai des nominalizaţi la titlurile de ?Cel
mai bun actor? şi ?Cel mai bun rol? sunt: Jack
Nicholson (12 nominalizări), Laurence
Olivier (10 nominalizări) şi Spencer
Tracy (9 nominalizări). Nici un actor de gen masculin nu a câştigat trei
premii ?Cel mai bun actor? consecutiv. În schimb, Katharine Hepburn a obţinut 12 nominalizări şi patru statuete
pentru categoria ?Cea mai bună actriţă?: pentru Morning Glory (1932/3), Guess
Who's Coming to Dinner? (1967), The
Lion in Winter (1968) şi On Golden
Pond (1981). În 1968, ea a împărţit acest premiu cu Barbra Streisand. Cele
mai multe nominalizări le deţine Meryl Streep: 14, cu două premii obţinute.
Anthony
Quinn a câştigat cu rolul lui Paul Gauguin în Lust for Life (1956) singurul premiu
Oscar acordat vreodată pentru un rol atât de scurt. El a jucat timp de opt
minute.
Familia Huston a fost singura care a produs
trei generaţii de câştigători ai Oscarului: Walter Huston a fost numit ?Cel mai bun actor într-un rol secundar?
în 1948 pentru rolul din The Treasure of
the Sierra Madre, John Huston a fost desemnat ?Cel mai bun regizor? al
aceluiaşi film, iar Anjelica Huston a primit Oscarul pentru ?cea mai bună actriţă
într-un rol secundar? cu rolul său din Prizzi's
Honor, 1985.
Doar două cupluri căsătorite au câştigat
Premii Oscar pentru actorie: Laurence
Olivier (Hamlet, 1948) şi Vivian Leigh (A Streetcar Named Desire, 1951); Joanne Woodward (The Three
Faces of Eve, 1957) şi Paul Newman
(The Color of Money, 1986). Singurele
surori care au câştigat Premiul au fost Joan
Fontaine (Suspicion, 1941) şi Olivia de Havilland (To Each His Own, 1946, şi The Heiress, 1949).
Marii
perdanţi
Pentru cei care pot visa să obţină cea mai
importantă recunoaştere a talentului cinematografic, criteriile de alegere sunt
uneori greu de înţeles. Alfred
Hitchcock, unul dintre cei mai mari regizori, nu a fost niciodată premiat
cu un Oscar. Regizorul britanic, autorul a zeci de filme de succes, a fost
nominalizat de şase ori, între 1941 şi 1961, dar nu a câştigat niciodată. Din
rândul actorilor, Samuel L. Jackson, Richard Burton, Tom Cruise, Brad Pitt,
Bruce Willis, Johnny Depp, John Travolta, Cary Grant, Demi Moore şi Marilyn
Monroe (care nici nu au fost nominalizate vreodată), Montgomery Clift, James
Earl Jones, Lauren Bacall, Glenn Close, Marlene Dietrich, Greta Garbo sau
Barbara Stanwyck. Lista, desigur, rămâne deschisă.
Chiar
şi Oscar poate primi un refuz
În anul 1970, George C. Scott a refuzat Oscarul acordat pentru ?Cel mai bun rol?
în filmul Patton, motivându-şi
decizia faţă de Academie: ?nu consider că cineva mă poate concura?. În 1972, Marlon Brando a refuzat premiul pentru
rolul din The Godfather. El se
opunea puternic modalităţii în care Hollywoodul denatura imaginea nativilor
americani. Ei nu au fost primii care au refuzat acest premiu: în 1935,
scriitorul Dudley Nichols a refuzat
să accepte Oscarul pentru The Informer
deoarece, la acea vreme, Sindicatul scriitorilor demarase o grevă împotriva
studiourilor de film.
Momente
SF, transpuse în realitatea ceremoniilor
Din istoria premiilor nu lipsesc incidente
memorabile. Ca atare, gala este difuzată pe posturile de televiziune cu o
întârziere de câteva secunde, pentru ca evenimentele neplanificate să poată fi
prevenite. În 1974, un bărbat complet
dezbrăcat a înşelat vigilenţa agenţilor de securitate şi a pătruns pe
scenă. David Niven, prezentatorul ediţiei, şi-a păstrat sângele rece şi a
comentat anatomia exhibiţionistului. Trei ani mai târziu, eleganta Vanessa Redgrave a lăsat mută audienţa,
mulţumind organizatorilor pentru premiul acordat, ?în ciuda ameninţărilor unei
clici de derbedei sionişti?... În 1987, aparent inofensivul Chevy Chase a deschis ceremonia
salutând: ?Bună seara, ipocriţi ai Hollywoodului?.
La capitolul ?nebun de bucurie?, în 1999, Roberto Benigni sărea din scaun în
scaun, spunând că vrea ?să sărute pe toată lumea?, cu ocazia câştigării
Oscarului pentru ?La Vita E Bella?. Peste patru ani, declaraţiile politice s-au
încrucişat cu momente languroase. Câştigătorul Adrien Brody a sărutat-o languros pe Halle Berry, spre uimirea acesteia, iar controversatul regizor Michael Moore, premiat cu Oscar pentru
cel mai bun documentar, a părăsit scena în huiduielile publicului. Nu a rezistat
tentaţiei de a folosi scena ca tribună politică, strigând ?Ruşine, dle Bush!?,
la numai trei zile după ofensiva americano-britanică din Irak. De altfel, el a
declarat, imediat după retragerea lui Fidel
Castro de la conducerea Cubei, că această ediţie a premiilor are o singură
şansă pentru un rating fabulos: aducerea lui Fidel în calitate de invitat de
onoare al galei: ?Eventual ar putea ţine discursul de mulţumire la acceptarea
premiului. Atâta timp cât discursul nu va depăşi cinci ore, va sparge toate ratingurile?.
?Sicko? este nominalizat anul acesta la categoria ?Cel mai bun documentar?.
Filmul analizează sistemul american de asigurări de sănătate şi se încheie cu o
vizită în Cuba, unde Moore caută ajutor de specialitate pentru câteva victime
ale atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001. Pacienţii sunt primiţi cu braţele
deschise de spitalul public din Havana şi beneficiază de tratamentul şi atenţia
medicală care le-a fost refuzată în SUA.
Moda
lui Oscar
Noaptea premiilor Oscar este un spectacol elaborat,
în care invitaţii străbat covorul roşu, purtând creaţiile vestimentare ale
celor mai cunoscuţi creatori de modă. Ceremonia şi extravagantele petreceri de
după spectacol, dintre care cea mai importantă este Balul guvernatorilor
Academiei, sunt televizate peste tot în lume. Aşa că vedetele sunt obligate să
strălucească, deşi nu reuşesc întotdeauna. Tentativele reuşite au fost însă
incluse anul trecut într-o expoziţie intitulată ?O celebrare a modei la Oscar?,
o retrospectivă a rochiilor purtate de vedete de-a lungul istoriei celui mai
important eveniment cinematografic din lume. De altfel, aceasta a fost şi tema
celei de-a 79-a ediţii, în încercarea de a demonstra că istoria
modei este cu adevărat influenţată de rochiile pe care vedetele le îmbracă în
această seară specială.
Au putut fi admirate rochia create de Bob
Mackie şi purtată de Cher sau rochia Gucci purtată de Charlize Theron la
câştigarea Oscarului pentru rolul din ?Monster?.
Aceasta retrospectivă a modei Oscar a fost ideea producătorului ediţiei, Laura
Ziskin. Publicul a putut vedea rochii purtate la Oscar de Cher, Ingrid Bergman,
Halle Berry, Cate Blanchett, Angelina Jolie, Annette Bening, Sophia Loren,
Barbra Streisand, Elizabeth Taylor sau Charlize Theron. Şi anul acesta,
criticii de modă şi fanii vor sta cu ochii pe vedetele preferate pentru a
admira strălucirea hainelor de Oscar.
Limuzinele,
în ton cu epoca
Majoritatea celebrităţilor serii vor fi aduse
la Kodak Theatre cu limuzine ecologice. YFray, o companie de transport din Los
Angeles care luptă pentru protejarea mediului, este un pionier al limuzinelor
ecologice şi a creat "Eco-Limo?, prima companie de limuzine din California
care funcţionează cu combustibili alternativi.
Noaptea
cea mare
Printre favoriţii acestei ediţii se numără George Clooney şi Cate Blanchett. ?No Country
for Old Men? şi ?There Will Be
Blood? conduc lista filmelor prezente la Oscar, cu nominalizari la opt
categorii fiecare. Peliculele marchează preferinţa cineaştilor americani pentru
filmele violente şi ţin capul de afiş, fiind menţionate inclusiv la Cel mai bun film.
?Michael
Clayton? se distinge ca fiind singura producţie cu
multiple nominalizări pentru prestaţiile individuale ale actorilor: George Clooney, Tom Wilkinson şi Tilda Swinton. În ciuda unui buget mic,
?Juno?, se află pe val, atât în preferinţele
criticilor, cât şi în cele ale spectatorilor, cu peste 130 milioane $
încasări. Producţia independentă are nominalizări la patru categorii
importante: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cea mai bună actriţă într-un
rol principal şi Cel mai bun scenariu original.
?Atonement?, o peliculă nedreptăţită la alte premii ale asociaţilor americane de
specialitate, a reuşit să obţină un record de şapte nominalizări la Oscar.
Totuşi, deşi este nominalizat inclusiv la categoria pentru cel mai bun film,
regizorul Joe Wright a ratat cursa pentru cel mai bun regizor.
În echipa scenariştilor, Oscarul marchează un
adevărat curent feminin - trei dintre cele cinci scenarii înscrise pentru Cel
mai bun scenariu original sunt scrise de doamnele scenariului contemporan. Diablo Cody (?Juno?), Tamara Jenkins (?The
Savages?) şi Nancy Oliver (?Lars and
the Real Girl?) i se alătură lui Sarah
Polley, nominalizată pentru cea mai bună adaptare, cu scenariul peliculei ?Away From Her?.
La capitolul Cei mai buni actori, Cate
Blanchett se remarcă cu prestaţiile din ?Elizabeth:
The Golden Age? şi ?I?m Not There?.
Cea mai mare surpriză în rândul actorilor este însă Tommy Lee Jones, nominalizat
pentru jocul actoricesc din ?In the
Valley of Elah?.
WWW.OSCAR.COM
Ella Moroiu, Antena3.ro
