PREMIILE OSCAR. Istoric, gafe celebre, favoriţii din acest an

22 Feb 2008   •   09:14
<font color=red>PREMIILE OSCAR.</font> Istoric, gafe celebre, favoriţii din acest an
Cea de-a 80-a ediţie a Galei Premiilor Academiei Americane de Film are loc duminică, 24 februarie 2007, şi este găzduită de celebrul ?Kodak Theatre? din Los Angeles. Actorul de comedie Jon Stewart, în vârstă de 44 de ani, va prezenta această ediţie a premiilor Oscar. La noi, evenimentul va fi transmis în direct luni, 25 februarie, începând cu ora 3 a.m. (ora României). Primele informaţii live despre câştigătorii din acest an le veţi putea afla de pe site-ul www.antena3.ro.

GALERIE FOTO: OSCAR ÎN IMAGINI

Anul acesta, în aşteptarea ceremoniei, situaţia de la Hollywood a fost tensionată, din cauza grevei fără precedent a scenariştilor. Din fericire, greva Asociaţiei a luat sfârşit, în 12 februarie. De ce este atât de importantă prezenţa scenariştilor în câmpul evenimentelor? Ei bine, fără ei, actorii şi celebrităţile filmului ar fi nevoite să improvizeze discursurile pe scena prestigiosului Oscar, ceea ce ar duce la o transmisiune dezastruoasă: ?Premiile sunt cea mai buna şansă ca scriitorii să arate cât de valoroşi sunt. Fără un scenariu în faţă, s-ar putea să aflăm în sfârşit cât de superficiale şi neinspirate sunt vedetele de la Hollywood?, a declarat redactorul unei publicaţii din Los Angeles.

Începutul a fost timid

În urmă cu 79 de ani, prima ediţie a premiilor Oscar recompensa câţiva dintre reprezentanţii celei mai tinere arte, cinematografia, abia intrată în epoca sonorului. Astăzi, Oscar este un sistem de referinţă pentru film, o marcă a valorii, dar şi o ocazie frivolă de etalare a ultimelor tendinţe în modă. Istoria ceremoniilor de decernare punctează fiecare emoţie a deschiderii plicurilor câştigătoare, dar şi incidente memorabile: un om dezbrăcat care traversează scena, câştigători huiduiţi sau gafe în discursurile de mulţumire.

Oscar, statueta

Aproape 40 de ore sunt necesare pentru realizarea unei statuete, la Compania ?R.S. Owens?, care se ocupă şi de manufacturarea altor premii celebre: Emmy, MTV Video Music Award, Clio for Excellence in Advertising, Academy of Country Music Award, Spike TV Video Game Award sau Rock and Roll Hall of Fame Award. Trofeele sunt inspectate minuţios, iar cel mai mic defect trimite Oscarul înapoi în topitorie. Gândită şi construită de un regizor de la MGM, pe nume Cedric Gibbons, statueta reprezintă un cavaler ce ţine o spadă în mână şi stă pe o rolă de peliculă cu cinci braţe, fiecare reprezentând câte un departament din Academia de Film: actori, scenarişti, regizori, producători şi tehnicieni.

Statueta nu a primit de la început un nume: unii ii spuneau ?statueta Academiei?, alţii ?trofeul de aur? sau ?statueta de merit?. Mass-media avea propria versiune: ?omul de fier?. Dilema şi-a găsit rezolvare în spusele unei bibliotecare, devenită mai târziu director executiv al Academiei, Margaret Herrick. Ea a văzut statueta şi a exclamat: ?Arată exact ca unchiul meu Oscar!?

80 de ani alături de Academia Americană de Film

Prima ceremonie de decernare a premiilor a avut loc la 16 mai 1929, la hotelul Hollywood Roosevelt, dar atunci numele câştigătorilor nu constituiau o surpriză: ele erau cunoscute cu trei luni înainte. Ele au fost prezentate în cadrul unei cine private, la Hollywood Roosevelt Hotel. Atunci au participat mai puţin de 250 de persoane. Astăzi, Academia are peste 6000 de membri onorifici, iar gala premiilor Oscar este urmărită pe micile ecrane de peste un miliard de oameni.

Pentru a se califica în cursa pentru premii, un film trebuia să aibă premiera la Los Angeles în perioada de douăsprezece luni încheiată cu ziua de 31 iulie a anului precedent. Premiile de după 1934 s-au bazat pe filmele care avuseseră premiera în anul calendaristic precedent. Premiile din 1932-33 s-au bazat pe o perioadă de calificare de 17 luni. Clauza potrivit căreia filmul trebuia să aibă premiera la Los Angeles i-a permis lui Charlie Chaplin să câştige singurul său Oscar pentru filmul ?Limelight?, pe care l-a produs în 1952, dar care nu a avut premiera decât 20 de ani mai târziu, în 1972. De atunci, regulile s-au modificat astfel încât filmele cu o vechime de peste doi ani să nu poată fi nominalizate.

Recordul pentru cele mai multe nominalizări, dar nici un premiu câştigat este deţinut, între actori, de Peter O'Toole, cu opt nominalizări. Totuşi, el a fost premiat în 2003 cu Oscarul pentru întreaga activitate. Recordul absolut la nominalizări, fără a fi obţinut vreun premiu, îl deţine însă sunetistul Kevin O?Conell, cu 20 de încercări. Anul acesta, el este nominalizat la categoria Cel mai bun sunet, pentru filmul ?Transformers? şi se pare că ar avea mari şanse să câştige.

Cei mai des nominalizaţi la titlurile de ?Cel mai bun actor? şi ?Cel mai bun rol? sunt: Jack Nicholson (12 nominalizări), Laurence Olivier (10 nominalizări) şi Spencer Tracy (9 nominalizări). Nici un actor de gen masculin nu a câştigat trei premii ?Cel mai bun actor? consecutiv. În schimb, Katharine Hepburn a obţinut 12 nominalizări şi patru statuete pentru categoria ?Cea mai bună actriţă?: pentru Morning Glory (1932/3), Guess Who's Coming to Dinner? (1967), The Lion in Winter (1968) şi On Golden Pond (1981). În 1968, ea a împărţit acest premiu cu Barbra Streisand. Cele mai multe nominalizări le deţine Meryl Streep: 14, cu două premii obţinute.

Anthony Quinn a câştigat cu rolul lui Paul Gauguin în Lust for Life (1956) singurul premiu Oscar acordat vreodată pentru un rol atât de scurt. El a jucat timp de opt minute.

Familia Huston a fost singura care a produs trei generaţii de câştigători ai Oscarului: Walter Huston a fost numit ?Cel mai bun actor într-un rol secundar? în 1948 pentru rolul din The Treasure of the Sierra Madre, John Huston a fost desemnat ?Cel mai bun regizor? al aceluiaşi film, iar Anjelica Huston a primit Oscarul pentru ?cea mai bună actriţă într-un rol secundar? cu rolul său din Prizzi's Honor, 1985.

Doar două cupluri căsătorite au câştigat Premii Oscar pentru actorie: Laurence Olivier (Hamlet, 1948) şi Vivian Leigh (A Streetcar Named Desire, 1951); Joanne Woodward (The Three Faces of Eve, 1957) şi Paul Newman (The Color of Money, 1986). Singurele surori care au câştigat Premiul au fost Joan Fontaine (Suspicion, 1941) şi Olivia de Havilland (To Each His Own, 1946, şi The Heiress, 1949).

Marii perdanţi

Pentru cei care pot visa să obţină cea mai importantă recunoaştere a talentului cinematografic, criteriile de alegere sunt uneori greu de înţeles. Alfred Hitchcock, unul dintre cei mai mari regizori, nu a fost niciodată premiat cu un Oscar. Regizorul britanic, autorul a zeci de filme de succes, a fost nominalizat de şase ori, între 1941 şi 1961, dar nu a câştigat niciodată. Din rândul actorilor, Samuel L. Jackson, Richard Burton, Tom Cruise, Brad Pitt, Bruce Willis, Johnny Depp, John Travolta, Cary Grant, Demi Moore şi Marilyn Monroe (care nici nu au fost nominalizate vreodată), Montgomery Clift, James Earl Jones, Lauren Bacall, Glenn Close, Marlene Dietrich, Greta Garbo sau Barbara Stanwyck. Lista, desigur, rămâne deschisă.

Chiar şi Oscar poate primi un refuz

În anul 1970, George C. Scott a refuzat Oscarul acordat pentru ?Cel mai bun rol? în filmul Patton, motivându-şi decizia faţă de Academie: ?nu consider că cineva mă poate concura?. În 1972, Marlon Brando a refuzat premiul pentru rolul din The Godfather. El se opunea puternic modalităţii în care Hollywoodul denatura imaginea nativilor americani. Ei nu au fost primii care au refuzat acest premiu: în 1935, scriitorul Dudley Nichols a refuzat să accepte Oscarul pentru The Informer deoarece, la acea vreme, Sindicatul scriitorilor demarase o grevă împotriva studiourilor de film.

Momente SF, transpuse în realitatea ceremoniilor

Din istoria premiilor nu lipsesc incidente memorabile. Ca atare, gala este difuzată pe posturile de televiziune cu o întârziere de câteva secunde, pentru ca evenimentele neplanificate să poată fi prevenite. În 1974, un bărbat complet dezbrăcat a înşelat vigilenţa agenţilor de securitate şi a pătruns pe scenă. David Niven, prezentatorul ediţiei, şi-a păstrat sângele rece şi a comentat anatomia exhibiţionistului. Trei ani mai târziu, eleganta Vanessa Redgrave a lăsat mută audienţa, mulţumind organizatorilor pentru premiul acordat, ?în ciuda ameninţărilor unei clici de derbedei sionişti?... În 1987, aparent inofensivul Chevy Chase a deschis ceremonia salutând: ?Bună seara, ipocriţi ai Hollywoodului?.

La capitolul ?nebun de bucurie?, în 1999, Roberto Benigni sărea din scaun în scaun, spunând că vrea ?să sărute pe toată lumea?, cu ocazia câştigării Oscarului pentru ?La Vita E Bella?. Peste patru ani, declaraţiile politice s-au încrucişat cu momente languroase. Câştigătorul Adrien Brody a sărutat-o languros pe Halle Berry, spre uimirea acesteia, iar controversatul regizor Michael Moore, premiat cu Oscar pentru cel mai bun documentar, a părăsit scena în huiduielile publicului. Nu a rezistat tentaţiei de a folosi scena ca tribună politică, strigând ?Ruşine, dle Bush!?, la numai trei zile după ofensiva americano-britanică din Irak. De altfel, el a declarat, imediat după retragerea lui Fidel Castro de la conducerea Cubei, că această ediţie a premiilor are o singură şansă pentru un rating fabulos: aducerea lui Fidel în calitate de invitat de onoare al galei: ?Eventual ar putea ţine discursul de mulţumire la acceptarea premiului. Atâta timp cât discursul nu va depăşi cinci ore, va sparge toate ratingurile?.

?Sicko? este nominalizat anul acesta la categoria ?Cel mai bun documentar?. Filmul analizează sistemul american de asigurări de sănătate şi se încheie cu o vizită în Cuba, unde Moore caută ajutor de specialitate pentru câteva victime ale atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001. Pacienţii sunt primiţi cu braţele deschise de spitalul public din Havana şi beneficiază de tratamentul şi atenţia medicală care le-a fost refuzată în SUA.

Moda lui Oscar

Noaptea premiilor Oscar este un spectacol elaborat, în care invitaţii străbat covorul roşu, purtând creaţiile vestimentare ale celor mai cunoscuţi creatori de modă. Ceremonia şi extravagantele petreceri de după spectacol, dintre care cea mai importantă este Balul guvernatorilor Academiei, sunt televizate peste tot în lume. Aşa că vedetele sunt obligate să strălucească, deşi nu reuşesc întotdeauna. Tentativele reuşite au fost însă incluse anul trecut într-o expoziţie intitulată ?O celebrare a modei la Oscar?, o retrospectivă a rochiilor purtate de vedete de-a lungul istoriei celui mai important eveniment cinematografic din lume. De altfel, aceasta a fost şi tema celei de-a 79-a ediţii, în încercarea de a demonstra că istoria modei este cu adevărat influenţată de rochiile pe care vedetele le îmbracă în această seară specială.

Au putut fi admirate rochia create de Bob Mackie şi purtată de Cher sau rochia Gucci purtată de Charlize Theron la câştigarea Oscarului pentru rolul din ?Monster?. Aceasta retrospectivă a modei Oscar a fost ideea producătorului ediţiei, Laura Ziskin. Publicul a putut vedea rochii purtate la Oscar de Cher, Ingrid Bergman, Halle Berry, Cate Blanchett, Angelina Jolie, Annette Bening, Sophia Loren, Barbra Streisand, Elizabeth Taylor sau Charlize Theron. Şi anul acesta, criticii de modă şi fanii vor sta cu ochii pe vedetele preferate pentru a admira strălucirea hainelor de Oscar.

Limuzinele, în ton cu epoca

Majoritatea celebrităţilor serii vor fi aduse la Kodak Theatre cu limuzine ecologice. YFray, o companie de transport din Los Angeles care luptă pentru protejarea mediului, este un pionier al limuzinelor ecologice şi a creat "Eco-Limo?, prima companie de limuzine din California care funcţionează cu combustibili alternativi.

Noaptea cea mare

Printre favoriţii acestei ediţii se numără George Clooney şi Cate Blanchett. ?No Country for Old Men? şi ?There Will Be Blood? conduc lista filmelor prezente la Oscar, cu nominalizari la opt categorii fiecare. Peliculele marchează preferinţa cineaştilor americani pentru filmele violente şi ţin capul de afiş, fiind menţionate inclusiv la Cel mai bun film.

?Michael Clayton? se distinge ca fiind singura producţie cu multiple nominalizări pentru prestaţiile individuale ale actorilor: George Clooney, Tom Wilkinson şi Tilda Swinton. În ciuda unui buget mic, ?Juno?, se află pe val, atât în preferinţele criticilor, cât şi în cele ale spectatorilor, cu peste 130 milioane $ încasări. Producţia independentă are nominalizări la patru categorii importante: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cea mai bună actriţă într-un rol principal şi Cel mai bun scenariu original.

?Atonement?, o peliculă nedreptăţită la alte premii ale asociaţilor americane de specialitate, a reuşit să obţină un record de şapte nominalizări la Oscar. Totuşi, deşi este nominalizat inclusiv la categoria pentru cel mai bun film, regizorul Joe Wright a ratat cursa pentru cel mai bun regizor.

În echipa scenariştilor, Oscarul marchează un adevărat curent feminin - trei dintre cele cinci scenarii înscrise pentru Cel mai bun scenariu original sunt scrise de doamnele scenariului contemporan. Diablo Cody (?Juno?), Tamara Jenkins (?The Savages?) şi Nancy Oliver (?Lars and the Real Girl?) i se alătură lui Sarah Polley, nominalizată pentru cea mai bună adaptare, cu scenariul peliculei ?Away From Her?.

La capitolul Cei mai buni actori, Cate Blanchett se remarcă cu prestaţiile din ?Elizabeth: The Golden Age? şi ?I?m Not There?. Cea mai mare surpriză în rândul actorilor este însă Tommy Lee Jones, nominalizat pentru jocul actoricesc din ?In the Valley of Elah?.

WWW.OSCAR.COM

Ella Moroiu, Antena3.ro

x close