Consilierul prezidenţial Radu Burnete a transmis, într-o amplă analiză publicată pe burnete.eu, concluziile sale după Forumul Economic Mondial de la Davos 2026. Acesta apreciază că "trăim la intersecția unei lumi care moare și a uneia care se naște" şi că, în contextul în care numărul disputelor teritoriale ar creşte semnificativ, "trebuie să ne consolidăm capacitatea militară". El a mai punctat şi că "diplomația noastră comercială trebuie reinventată".
Radu Burnete a pus accent pe provocările și oportunitățile pentru ţara noastră în contextul unei lumi aflate în tranziție.
"În 1994, România a semnat Parteneriatul pentru Pace cu NATO — primul pas concret spre ancorarea noastră în arhitectura de securitate occidentală. Trei decenii mai târziu, la Davos, am văzut cum acea arhitectură se transformă sub presiunea unor forțe pe care puțini le-au anticipat. Între cele două momente se întinde povestea integrării noastre europene și euroatlantice, dar și o lecție despre cât de repede se pot schimba regulile jocului internațional", a scris Burnete, care a observat că "decesul sistemului internațional construit după 1945 a fost constatat de atâtea ori, în 2014 și 2016, în 2022 sau în 2026, încât întrebarea s-a transformat în certitudine".
"Noua epocă înmugurește prin crăpăturile fundației vechi sau dacă o face violent, va lua formă printre ruinele celei pe care a distrus-o sau chiar refolosind vechile cărămizi. Un călător atent prin frumoasa Romă poate documenta la scară mică acest fenomen. Sau poate privi la Concertul Europei din 1815, care a murit și el încet, prin crize succesive — războaiele pentru unificarea Italiei (1859), Războiul Austro-Prusac (1866), Războiul Franco-Prusac (1870), Războaiele Balcanice (1912-13) — înainte de prăbușirea definitivă în iulie 1914. Și atunci, observatorii au dezbătut „când exact a murit?” timp de decenii.
Trăim la intersecția unei lumi care moare și a uneia care se naște — și Davos 2026 a evidențiat această tensiune cu claritate. Emmanuel Macron a vorbit despre o trecere spre o lume fără reguli, în care legea internațională este călcată în picioare și singura lege care pare să conteze este cea a celui mai puternic. Mark Carney a fost și mai direct: trăim o ruptură, nu o tranziție — vechea ordine nu se mai întoarce. Pax Americana, multilateralismul, instituțiile internaționale sau globalizarea sunt în retragere ca și multe alte lucruri care credeam că definesc lumea noastră".
Despre dezvoltarea AI
Consilierul prezidenţial a evidenţiat şi dezvoltarea rapidă a Inteligenţei Artificiale.
"Tarifele și coerciția economică vor deveni instrumente la ordinea zilei. Imigrația se va reduce semnificativ, iar economiile care au nevoie de surplus de forță de muncă fără să își dorească imigranți vor recurge la robotică. Următorul deceniu anunță o transformare a roboticii greu de imaginat acum, dar toate pre-condițiile sunt acolo: AI, mecanică fină, nevoie imensă de robotizare.
Cifrele sunt grăitoare: numărul de roboți industriali a ajuns la peste 4,5 milioane la nivel global, iar densitatea robotică s-a dublat în ultimii șapte ani. Un raport McKinsey din noiembrie 2025 estimează că 57% din orele de muncă pot fi automatizate cu tehnologia existentă — de la 30% în 2023. Tesla anunță roboți umanoizi la 20.000 de dolari bucata până în 2027".
Conflicte militare
Radu Burnete anticipează noi lupte pentru teritorii:
"Mă tem că va crește semnificativ numărul disputelor teritoriale. Acest tabu a fost îndepărtat și de aici un risc crescut de conflicte. Vor apărea cu siguranță mișcări politice noi, ideologii noi. Fiecare epocă a avut parte de așa ceva. Deocamdată să ne pregătim de multă incertitudine. Aceasta este radiografia momentului — o lume în tranziție, cu reguli vechi care se erodează și reguli noi care încă nu s-au cristalizat. Întrebarea care contează acum nu este dacă această tranziție va avea loc, ci cum ne poziționăm pentru ea.
Cert este că melancolia pentru vechea lume nu este un instrument bun de navigație. Nici depresia. Poate fi mai rău decât până acum? Cu siguranță. Puțini realizează cât de scurte sunt episoadele istorice în care libertatea este forța motrice a lumii și nu puterea sau forța brută. Poate fi mai bine? Depinde. Elon Musk spunea că la nivel personal, viața este mai fericită dacă trăiești ca un optimist care se înșală, decât ca un pesimist care are dreptate".
Diplomația economică, reinventată?
"Diplomația noastră comercială trebuie reinventată. Ca să fim sinceri, trebuie inventată. Trăim dintr-o mitologie comunistă când zice-se că eram mare exportator. Realitatea era alta. Exportam produse ieftine și proaste la prețuri necompetitive, unor țări captive care nu prea aveau de ales.
Astăzi România exportă bunuri de aproximativ 93 de miliarde de euro anual (sau 100 de miliarde de dolari), față de circa 11 miliarde de dolari în 1989 — o creștere de aproape 10 ori în termeni nominali, dar incomparabil mai mare ca valoare adăugată și diversitate. Cu toate acestea, trebuie să fim mai prezenți și mai agresivi comercial fiindcă inerția imprimată de globalizare și de intrarea pe piața UE nu mai sunt suficiente", a mai notat Burnete.
Despre o Justiţie onestă
"Ce mai contribuie la coerență internă? Justiție onestă și reformată astfel încât cetățenii să nu mai simtă că trăiesc într-o țară de privilegiați. Sper ca în următoarele luni să facem progrese semnificative aici. Să reducem sărăcia și sentimentul că unii au fost lăsați în urmă în ciuda progreselor enorme făcute de România.
Aici pe termen scurt vor da rezultate reformele actualului Guvern și programul de relansare, pe termen mediu va fi nevoie de o direcție diferită. Ne mai trebuie servicii publice a căror calitate să sporească și aici vor produce efecte atât reforma administrativă (chiar și asta limitată despre care discutăm acum) cât și digitalizarea accelerată.
Avem un vicepremier care coordonează digitalizarea, are sprijinul premierului și președintelui și toate instituțiile trebuie să înțeleagă că nu mai există întârziere și așteptare. Este o temă pe care președintele o urmărește cu atenție și ne vom implica să finalizăm în acest an ecosistemul carte electronică de identitate-semnătură electronică-wallet".
Investiţii în Apărare şi importanţa SAFE
Radu Burnete transmite că investiţiile în Apărare trebuie să continue:
"Trebuie să ne consolidăm capacitatea militară. Într-o lume mai periculoasă este iresponsabil să nu te poți apăra. Să luăm exemplul vecinilor noștri finlandezi pe care l-a evidențiat la Davos președintele Stubb. Cu o populație de puțin peste 5 milioane, Finlanda poate mobiliza în câteva săptămâni 280.000 de soldați și are aproximativ 900.000 de rezerviști.
Această cultură a apărării s-a născut din trauma Războiului de Iarnă (1939-40), când 300.000 de finlandezi au ținut piept timp de luni de zile la peste 600.000 de soldați sovietici. Trauma a creat un consens național care a supraviețuit chiar și neutralității din timpul Războiului Rece. Finlanda cheltuie 2,4% din PIB pe apărare; România cheltuie 2,25% (cu angajamentul de a ajunge la 5% în următorii ani), dar capacitatea de mobilizare pe care o are Finlanda — 280.000 din 5,5 milioane — ar însemna pentru noi aproximativ 1 milion de oameni mobilizabili din 19 milioane. Un reper util.
Aici SAFE (Security Action for Europe) este un instrument esențial pentru România. În alta material voi scrie pe larg și despre asta. Dacă te poți apăra contezi, dacă ești pradă ușoară, mai puțin. Dacă putem contribui la securitatea vecinilor suntem valoroși într-o alianță. Dacă ne crește puterea militară vom avea un cuvânt mult mai greu de spus în Uniunea Europeană".
Burnete a încheiat cu un avertisment:
"Lumea de după 1945 nu mai există. Lumea care vine nu e încă definită. În acest interval — care poate dura ani sau decenii — țările care vor prospera sunt cele care își vor folosi vechile ”cărămizi” pentru a construi ceva nou, nu cele care vor plânge după clădirea dărâmată. România are de ales".
Ştiri video recomandate
