Giulgiul din Torino, o pânză de in lungă de peste patru metri, pe care este imprimată imaginea unui bărbat crucificat, a stârnit fascinație și controverse timp de secole, fiind considerat de unii drept dovada învierii lui Iisus Hristos, iar de alții, un artefact medieval realizat de un artist din secolul al XIV-lea.
Acum, o nouă descoperire aruncă o lumină proaspătă asupra istoriei obiectului: cercetătorii au identificat cea mai veche referință scrisă cunoscută care contestă autenticitatea Giulgiului — un text al filozofului și clericului francez Nicole Oresme, datând de în jurul anului 1370. Acesta susținea că Giulgiul fusese creat în mod deliberat pentru a servi intereselor Bisericii, potrivit CNN.
Afirmațiile apar în colecția sa de scrieri intitulată Problemata, redactată între 1355 și 1382, potrivit unui studiu publicat pe 28 august în Journal of Medieval History.
› Vezi galeria foto ‹
Textele lui Oresme sunt bine cunoscute și studiate — o mare parte fiind chiar disponibile online — însă referirea sa la Giulgiu a fost ignorată de secole. Descoperirea îi aparține cercetătorului Nicolas Sarzeaud, istoric la Universitatea Catolică din Louvain (Belgia), care a identificat pasajul într-un manuscris trimis de un coleg ce lucra la editarea unui tratat nepublicat.
„Faptul că avem această nouă mărturie despre un obiect atât de important este extrem de valoros,” a declarat Sarzeaud, cercetător afiliat și la prestigioasa Academie Franceză Villa Medici din Roma. Oresme este o figură remarcabilă nu doar ca savant și filosof, ci și pentru atitudinea sa critică și echilibrată față de subiectele legate de Biserică. „În scrierile sale, insista asupra ideii că trebuie să ne asigurăm de realitatea unui fenomen înainte de a-l discuta... A scris mult despre credință. ‘Ce înseamnă să crezi? De ce credem în ceva?’”
Giulgiul, contestat încă din secolul al XIV-lea
Până la această descoperire, cea mai veche documentație cunoscută despre Giulgiu provenea din perioada 1389–1390, când episcopul de Troyes, Pierre d’Arcis, susținea că Giulgiul fusese creat de un artist, fiind un fals religios.
Documentele episcopului menționau că Giulgiul a apărut în jurul anului 1355, în regiunea Champagne din Franța. Pânza, purtând imaginea unui bărbat nud, cu barbă și păr lung, prezenta pete roșu-maronii asemănătoare rănilor din crucificare și a devenit rapid obiect de venerație. S-a răspândit vestea că pânza ar fi fost giulgiul real al lui Iisus, iar relicva ar fi făcut chiar miracole.
La scurt timp, Henri de Poitiers, episcopul de atunci al orașului Troyes, a declarat că Giulgiul este un fals și că îl cunoscuse personal pe artistul care îl realizase. Aproximativ 30 de ani mai târziu, după ce obiectul a redevenit popular, și episcopul Pierre d’Arcis a reluat aceste acuzații într-o scrisoare către papă. Vaticanul a permis ca Giulgiul să rămână expus, dar doar ca o reprezentare simbolică a adevăratului Giulgiu al lui Hristos.
Giulgiul a fost mutat de mai multe ori, iar din 1578 se află la Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Torino, Italia, unde este expus și astăzi.
O relicvă medievală?
Datarea cu radiocarbon, realizată în 1988 de trei laboratoare independente, a stabilit că pânza datează din perioada 1260–1390, potrivit Andrea Nicolotti, profesor de istoria creștinismului la Universitatea din Torino și autor al volumului Giulgiul din Torino: istoria și legendele celei mai faimoase relicve din lume (2019).
„Din punctul meu de vedere, avem deja suficiente dovezi pentru a fi încheiat dezbaterea de mult timp,” a spus Nicolotti. „Niciun corp uman nu poate lăsa o astfel de imagine pe o pânză. Deci rămân doar două variante: fie a fost creată artificial de un artist, fie este un miracol.”
În Problemata, Oresme își exprimă clar scepticismul față de presupusele miracole religioase: „Este bine cunoscut faptul că mulți clerici înșală credincioșii pentru a obține donații pentru bisericile lor.” Ca exemplu, el menționează: „Avem o dovadă clară în Champagne, unde se spune că se află Giulgiul Domnului nostru Iisus Hristos.”
Este important de menționat că Oresme a murit în 1382, cu șapte ani înainte ca Pierre d’Arcis să formuleze aceleași acuzații împotriva Giulgiului.
Cine a fost Nicole Oresme: „Poziția sa are greutate”
La peste 600 de ani de la descoperirea sa documentată, Giulgiul din Torino continuă să fie cercetat și dezbătut. În iulie 2025, un cercetător din Brazilia a publicat un studiu în care, folosind modelare 3D, a concluzionat că imaginea de pe pânză ar proveni mai degrabă din amprenta unei statui decât dintr-un corp uman.
Susținătorii autenticității Giulgiului au contestat studiul, afirmând că acesta ignoră constatările din proiectul STURP (Shroud of Turin Research Project) din 1978, precum lipsa de pigmenți și prezența urmelor de sânge, detectabile cu tehnologie UV.
Cheryl White, profesoară de istorie la Louisiana State University și consultant istoric pentru expoziția originală despre Giulgiu de la Museum of the Bible (Washington DC), consideră că scrierile lui Oresme nu aduc dovezi decisive în privința autenticității.
„Această referință confirmă doar ceva ce istoricii știau deja: că scepticismul față de Giulgiu a existat încă de la început,” a declarat White într-un e-mail. „Oresme a fost unul dintre cei mai importanți intelectuali ai Franței medievale, episcop și consilier regal. Poziția sa are greutate, dar reflectă mai degrabă lupta sa generală împotriva relicvelor false, nu o cunoaștere directă a Giulgiului.”
„Poziția mea este că Giulgiul din Torino sfidează explicațiile științifice de secole. Nu poate fi nici infirmat, nici reprodus — și tocmai această enigmă îl face atât de fascinant.”
Sarzeaud subliniază că valoarea documentului lui Oresme constă în percepția medievală asupra Giulgiului, dar recunoaște, la fel ca mulți alți cercetători, că este nevoie de mai multe documente istorice și analize științifice avansatepentru a înțelege cu adevărat natura sa.
„Cred că problema este că s-a scris atât de mult și de contradictoriu despre Giulgiul din Torino, încât fiecare poate alege ce vrea să creadă și ce vrea să ignore,” concluzionează istoricul.
Ştiri video recomandate
