Cea mai mare parte a lumii creștine sărbătorește Paștele în weekendul următor, însă nu toată Europa îl marchează în aceeași zi. În timp ce pentru romano-catolici și protestanți Duminica Paștelui cade pe 5 aprilie, pentru ortodocșii din diferite confesiuni sărbătoarea are loc cu o săptămână mai târziu.
De ce se întâmplă acest lucru? Pentru a înțelege, trebuie să ne întoarcem cu mai bine de patru secole în urmă și să ne întrebăm ce au făcut catolicii europeni între 5 și 14 octombrie 1582. Răspunsul este surprinzător: de fapt, nu au făcut nimic. Asta pentru că acele zile nu au existat, calendarul trecând direct de la 4 la 15 octombrie, scrie Euronews.
Acest lucru s-a întâmplat la ordinul Papei Grigore al XIII-lea, care a decis introducerea unui nou calendar, mai bine aliniat cu mișcările astrelor, ca răspuns la întârzierea calendarului iulian, introdus de Iulius Cezar, care ajunsese deja să înregistreze un decalaj considerabil.
Astfel s-a născut calendarul pe care îl folosim astăzi în Occident, nu doar pentru sărbători religioase, ci și pentru datele civile. În cinstea inițiatorului său, acesta a fost numit calendarul gregorian.
În prezent, calendarul iulian rămâne în urmă cu 13 zile față de cel gregorian.
De ce se sărbătorește la date diferite?
Conciliul de la Niceea, convocat în anul 325 la inițiativa împăratului Constantin I, a stabilit clar că Paștele trebuie să fie sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii. Ulterior, s-a stabilit, printr-o decizie atribuită adesea în mod eronat conciliului, că această sărbătoare va avea loc în prima duminică de după prima lună plină a primăverii.
Însă data echinocțiului de primăvară diferă în cele două calendare, iar de aici persistă și problema.
În timp ce Biserica Romano-Catolică și majoritatea bisericilor protestante au adoptat calendarul gregorian, calendarul iulian a rămas reperul pentru bisericile ortodoxe. În cazul Rusiei, acest lucru s-a aplicat nu doar sărbătorilor religioase, ci și datei civile, care a fost corectată abia după revoluția din 1917, motiv pentru care „Revoluția din Octombrie” a avut loc, în realitate, în noiembrie.
Calendarul iulian avea să fie, în cele din urmă, și el reformat, pentru a coincide cu cel gregorian, urmând să se despartă de acesta abia după anul 2800, însă reforma nu a fost adoptată uniform.
Biserica Ortodoxă Greacă folosește calendarul iulian reformat, însă doar pentru sărbătorile fixe, precum Crăciunul. Pentru sărbătorile mobile, cum sunt Paștele sau Rusaliile, continuă să utilizeze vechiul calendar. Biserica Rusă, în schimb, folosește vechiul calendar pentru toate sărbătorile. Din acest motiv, grecii sărbătoresc Crăciunul la aceeași dată ca occidentalii, dar nu și Paștele, în timp ce rușii marchează ambele sărbători la date diferite.
Anul trecut, într-o situație rară, Paștele catolic a coincis cu cel ortodox.
Cum este sărbătorit Paștele ortodox?
Sărbătorile ortodoxe au câteva particularități care le diferențiază de cele occidentale.
Paștele este celebrat printr-o slujbă în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timpul căreia credincioșii, stând în picioare, așa cum se întâmplă în mod obișnuit la slujbele ortodoxe, țin în mână o lumânare aprinsă. La miezul nopții, preotul intonează cântarea care include cuvintele „Hristos a înviat”.
Tot cu această formulă se salută credincioșii după miezul nopții din noaptea de sâmbătă spre duminică. Astfel, în loc să își spună „Paște fericit”, expresia folosită este „Hristos a înviat”, la care celălalt trebuie să răspundă „Adevărat a înviat”.
Jocurile și activitățile care implică ouă, fie ele ouă adevărate vopsite sau ouă de ciocolată, precum tradiționala vânătoare de ouă, sunt comune aproape tuturor celebrărilor pascale. Oul, simbol al fertilității și al reînnoirii, este aproape universal asociat cu această sărbătoare.
Ştiri video recomandate
