SFÂNTUL GHEORGHE. În 23 aprilie îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, patron spiritual al multor biserici si ocrotitor al armatei române, cinstit în Biserica Ortodoxă printre cei mai mari sfinţi martiri
SFÂNTUL GHEORGHE. Marele Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinţi crestini, si a fost învăţat, din tinereţe, în dreapta credinţă. Rămas de mic fără tată, Sfântul s-a mutat, cu mama sa, din Capadochia în Palestina. Îmbrăţisând slujba armelor, în scurtă vreme a cucerit cele mai mari demnităţi militare, printre care si pe aceea de conducător de oaste, în garda împăratului Diocleţian. În anul 303, la sfatul ginerelui său Galerie, împăratul a pornit o mare prigoană împotriva crestinilor. Sf. Gheorghe s-a înfăţisat singur la împărat, mărturisind că este crestin si doreste să slujească în oastea lui ca ucenic al Domnului. A fost aruncat în temniţă si torturat - lovit cu suliţa, bătut la tălpi, lespezi pe piept, chinuit pe roată, groapa cu var, încălţăminte cu cuie, băutură otrăvită, bătaie cu vâna de bou -, ca să se lepede de credinţă si să se închine la idoli. Stând tare în credinţă, toate acestea Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăţie. Văzând cei de faţă că, în ciuda chinurilor de moarte prin care trecea Sfântul, acesta rămâne viu si nevătămat, mulţi dintre ei s-au lepădat de idoli si au îmbrăţisat credinţa în Hristos.
SFÂNTUL GHEORGHE. În vremea ţinerii lui în temniţă, Sfântul Gheorghe, atingându-se de un mort, acesta a înviat. Văzând această minune, însăsi împărateasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, a mărturisit credinţa ei în Hristos. Neimpresionat de onorurile si făgăduinţele împăratului, Sfântul a rămas neclintit în credinţa sa. Văzându-si zădărnicite toate încercările, împăratul a poruncit să li se taie capetele, atât mucenicului, cât si împărătesei Alexandra. Când au ajuns la locul hotărât, rugându-se, cu bucurie, si mulţumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite, sfântul si-a plecat capul sub sabie si a fost tăiat, în ziua de 23 aprilie, luând cununa muceniciei. Moastele Sf. Mare Mucenic Gheorghe au fost asezate în orasul Diospolis, lângă Lydda, din Tara Sfântă, într-o biserică unde veneau credinciosi din ţările crestine si primeau sănătate si ajutor. După secole de liniste, Palestina a ajuns sub ocupaţie arabă si turcească, iar sfintele sale moaste au fost aduse în Europa si împărţite la biserici si mănăstiri. La biserica sa din Lydda se păstrează mormântul Sfântului Gheorghe, candela sa din care se miruiesc pelerinii si lanţurile de fier cu care marele mucenic a fost legat în temniţă.
SFÂNTUL GHEORGHE. Obiceiuri
* Această zi marchează începutul primăverii, începutul păstoritului, un nou ciclu de vegetaţie.
* Cine doarme în ziua Sfântului se crede că ia somnul mieilor si tot anul va fi apatic.
* Pentru a apăra gospodăria de strigoi, oamenii foloseau o unsoare făcută din usturoi si alte plante (pelin, leustean, rostopască). Cu ea se ungeau pragurile usilor, porţile, ferestrele, fântâna, vitele si oamenii; sătenii îsi împodobesc acareturile cu ramuri verzi.
* Tradiţia spune că urzica poate să apere de trăsnet. Ea se poartă ca amuletă, în ziua de Sf. Gheorghe. La fel si salcia, apără întotdeauna de trăsnet.
* În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că îsi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.
* O piele de sarpe, jupuită de Sf. Gheorghe si purtată nouă zile la gât, se crede că te fereste de friguri.
* Tot în acest sens se recomandă: „În ziua de Sf. Gheorghe, spală-te pe picioare până în răsărit de soare si te scaldă în acea zi de mai multe ori, că nu vei fi bolnav de friguri!”.
* Românii cred că e bine să te cântăresti de Sf. Gheorghe, pentru că atunci nu se mai lipeste de tine niciun blestem sau farmec.
* La Sf. Gheorghe se unge usa grajdului cu leustean, iar în ferestre se pun spini, pentru ca strigoii să nu poată lua laptele de la vaci.
* Tot atunci se ung cu usturoi ţâţele vacilor, pentru ca fermecătoarele să nu le poată lua mana.
* La Sf. Gheorghe, ca să nu te deochi, zici: „Usturoi între ochi, să nu mă deochi”.
SFÂNTUL GHEORGHE. Legamantul Sfintilor Gheorghe si Dumitru Potrivit legendei, Dumnezeu a incredintat Cheile vremii Sfintilor Gheorghe si Dumitru, care de atunci le poarta la brau. Intre cei doi sfinti exista urmatorul legamant: daca padurea nu este infrunzita pe data de 23 aprilie, Samedru il omoara pe Sangiorz. Aceeasi soarta o va avea si Samedru daca in 26 octombrie Sangiorzul va gasi frunze pe pomi. In fapt, praznicele celor doi sfinti impart anul in doua anotimpuri simetrice - vara pastorala si iarna pastorala.
SFÂNTUL GHEORGHE. Sangiorzul vacilor Ajunul zilei de Sf. Gheorghe, 22 aprilie, se numeste Sangiorzul Vacilor. Acum vitele sunt lasate sa pasca libere, pe unde vor. Caii, se spune, nu se satura decat in aceasta noapte. Se mai crede ca acum strigoaiele (vrajitoare) fac diferite vraji si farmece, pentru a se fura mana vitelor, rodul pamantului "visul fetelor si norocul baietilori. In noaptea de Sf. Gheorghe, strigoaiele se strang intr-un loc parasit si se bat cu limbile de la melita. De aceea femeile ascund in aceasta noapte melitele. Dupa ce se bat, incaleca pe limbile de melita si pleaca sa ia laptele vacilor. Dezbracate pana la mijloc, ele rostesc formule magice si efectueaza practici rituale, avand ca efect sterilitatea vitelor si a pamantului.
SFÂNTUL GHEORGHE. Rugul verde Ca semn al primaverii, la portile caselor se pun brazde cu iarba; la stalpii portilor, la ferestre si usi, la streasina si fantana, grajduri si cotete, in cimitire si pe morminte, se pun ramuri verzi de salcie, par, mar, fag, salcam. Dupa trecerea sarbatorii, sunt uscate si folosite ca leacuri impotriva frigurilor; tocate marunt se amesteca in nutretul animalelor, pentru a fi sanatoase si fertile.
SFÂNTUL GHEORGHE. Traditii. Obiceiuri. Superstitii
* La Sangiorz, romanii pun o bucatica de fier sub prag, ca sa le apere casa.
* Cine doarme in ziua Sfantului se crede ca ia somnul mieilor si tot anul va fi apatic.
* Pentru a apara gospodaria de strigoi, se folosea o unsoare facuta din usturoi si alte plante (pelin, leustean, rostopasca). Cu ea se ungeau pragurile usilor, portile, ferestrele, fantana, vitele si oamenii; satenii isi impodobesc acareturile cu ramuri verzi.
* Se pune macies in coarnele vacilor, contra vrajilor.
* Nu se da nimic din casa, caci asa vei da tot anul.
* Gunoiul strans in aceasta zi se pune la radacina pomilor, sa fie roditori.
* Fetele se duc pe dealuri si aduna roua de pe grane, care e buna de dragoste.
* Cel ce alearga in ziua de Sf. Gheorghe, inainte de rasaritul soarelui, va fi sprinten si nu va cunoaste oboseala.
* De Sf. Gheorghe se fac multe vraji de dragoste.
* Pentru morti se dau de pomana oale cu lapte, colac, lumanare si cas.
