Şpaga încă atinge cote alarmante în spitalele din ţară. Deşi s-au făcut demersuri pentru a stopa acest fenomen, iar veniturile medicilor şi asistentelor au crescut, mita continuă să fie o practică în unităţile medicale. O arată cel mai recent studiu întocmit de Anti-Bribery Synergy. Locul 1 în topul ruşinii il ocupă Spitalul Universitar de urgenţă din Capitală, iar reacţia conducerii nu a întârziat să apară.
La întrebarea "Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?", 153 de pacienţi care au ajuns la Spitalul Universitar de Urgenţă din Capitală au răspuns afirmativ. Pe locul 2 în topul şpăgilor se află Spitalul Universitar de Urgenţă din Brăila. 147 de pacienţi au confirmat că au dat mită cadrelor medicale. Locurile trei şi patru sunt ocupate de Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan din Bucureşti, cu 98 răspunsuri afirmative şi de Spitalul Clinic Filantropia, cu 95 de răspunsuri. Urmează Institutul de Boli Infecțioase Matei Balş şi Institutul Clinic Fundeni. Nici bolnavii de cancer nu scapă de dat şpagă. 83 de pacienţi ai Institutului Oncologic Trestioreanu, din Bucureşti, au declarat că medicii şi asistentele le-au cerut bani sau atenţii. Locul opt în topul ruşinii este ocupat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului din Capitală, unde 80 de pacienţi au rescunoscut că au dat mită. Şi nici provincia nu se lasă mai prejos. Urmează Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploiești, cu 71 de cazuri.
Top 10 se încheie cu judeţul Argeş, unde 59 dintre cei care au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, au recunoscut că au fost nevoiţi să dea atenţii pentru a fi îngrijiţi de medici.
La scurt timp după ce a fost publicat studiul, reprezentanţii Spitalul Universitar din Capitală au reacţionat. Cifra de 153 de pacienţi reprezintă 0,18% din bolnavii internați în perioada menţionată, ceea ce înseamnă că solicitarea de bani sau atenţii de către medici sau asistente nu este un fenomen reprezentativ pentru Spital, este explicaţia dată pe pagina de facebook a instituţiei. Peste 350 de spitale au fost monitorizate vreme de şapte luni, iar studiul a fost făcut de Anti-Bribery Synergy în colaborare cu Ministerul Sănătăţii.
Cifra prezentată în spațiul public, respectiv 153 de pacienți reprezintă 0,18% din bolnavii internați în perioada menționată, ceea ce înseamnă că solicitarea de bani sau atenții de către medici sau asistente nu este un fenomen reprezentativ pentru Spitalul Universitar de Urgență București și corpul medical al acestuia.
