Barajul de la Mihăileni nu va mai fi finalizat, după ce Curtea de Apel Cluj a admis definitiv recursul formulat de Asociația Declic și a anulat baza juridică a proiectului hidrotehnic. Instanța a respins recursurile depuse de Consiliul Județean Hunedoara și de Apele Române, obligând instituțiile publice la plata cheltuielilor de judecată. Decizia definitivă pune capăt celui mai important proiect hidrotehnic planificat în județul Hunedoara în ultimele trei decenii, cu impact major asupra alimentării cu apă, protecției împotriva inundațiilor și producției de energie, potrivit presei locale.
Proiectul barajului de la Mihăileni urma să aibă un triplu rol: regularizarea debitelor Crișului Alb, alimentarea cu apă potabilă a comunei Crișcior și a municipiului Brad, precum și producerea de energie electrică.
Instanța a anulat autorizația din 1987
Prin Hotărârea nr. 192/2026 din 16 februarie 2026, instanța a desființat parțial o sentință anterioară, constatând că Tribunalul Cluj a greșit atunci când a refuzat anularea Autorizației de construire nr. 69/2640/1987 și a admis doar parțial acțiunea. În urma rejudecării cauzei, instanța a reținut că autorizația veche nu mai poate produce efecte juridice și, din acest motiv, a admis integral acțiunea formulată de Asociația Declic.
Prin această hotărâre, instanța tranșează definitiv disputa juridică privind proiectul, cu efecte imediate asupra valabilității autorizației de construire emise în 1987 și asupra actelor administrative subsecvente.
Totodată, pârâții au fost obligați să plătească reclamantei suma de 32.839,83 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Instanța a respins, ca neîntemeiate, recursurile formulate de Consiliul Județean Hunedoara și de Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Crișuri, împotriva aceleiași sentințe. De asemenea, a fost respinsă cererea de intervenție accesorie formulată extrem de profesionist de SOCOT S.A.
Hotărârea este definitivă și a fost pronunțată prin punerea minutei la dispoziția părților prin intermediul grefei, în data de 16 februarie 2026.
Ce rol avea Barajul de la Mihăileni
Barajul de la Mihăileni ar fi reprezentat una dintre cele mai importante investiții hidrotehnice realizate în vestul țării după 1990, având un rol strategic în gestionarea resurselor de apă, prevenirea inundațiilor și dezvoltarea regională.
Barajul a fost conceput ca o lucrare complexă, cu funcții multiple, menite să deservească atât populația, cât și mediul economic din zonă.
Barajul ar fi avut, de asemenea, un rol esențial în asigurarea alimentării cu apă potabilă pentru populație și pentru agenții economici din zonă. În contextul schimbărilor climatice și al perioadelor de secetă tot mai frecvente, existența unei acumulări de apă ar fi reprezentat o garanție a continuității serviciilor publice.
Declic: "Proiectul nu poate merge mai departe"
Declic a precizat despre acest caz că nu putea fi construit un baraj în 2026 cu o autorizație din 1987:
“Proiectul nu poate merge mai departe fără o procedură completă de reautorizare, care să includă studii actualizate, avize de mediu și consultare publică. Mihăileni este exemplul clar al modului în care autoritățile încearcă să forțeze proiecte ilegale, folosind acte expirate pentru a justifica cheltuirea banilor publici și ignorând deliberat legea, mediul și drepturile comunităților afectate”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii a comunității Declic, potrivit unui comuncat de presă.
Ministrul Tanczos Barna este acuzat că în calitate de ministru al Mediului a sfidat justiția inaugurând barajul în 2022:
“Răspunde cumva Tanczos Barna pentru milioanele de euro alocate pentru Mihăileni, pe când era ministrul Mediului? Sau măcar pentru momentul din 2022 cand a sfidat justiția și cel mai elementar bun simț administrativ și a inaugurat Barajul Mihăileni, deși avea o altă decizie a justiției care oprea orice lucrare?”, a completat Roxana Pencea Brădățan.
Istoria Barajului de la Mihăileni
Acumularea de la Mihăileni de pe râul Crișul Alb este un proiect început în perioada comunistă, în 1987. După 1990, lucrările au fost abandonate lungi perioade de timp, apoi reluate în etape, fără ca proiectul să fie reautorizat conform legislației actuale.
Din 2017, autoritățile au încercat să continue lucrările folosindu-se de o autorizație de construire emisă în urmă cu aproape 40 de ani, într-un context tehnic, legal și de mediu complet diferit de cel de astăzi.
Declic a contestat în instanță această situație și a arătat că autorizația din 1987 a fost emisă nelegal și că și-a pierdut inclusiv valabilitatea după oprirea lucrărilor și după modificările majore din teren. Declic a demonstrat judecătorilor că proiectul tehnic este depășit și nu mai corespunde realității și cerințelor actuale și că nu au fost respectate obligațiile moderne privind evaluarea impactului asupra mediului și consultarea publicului.
“Prin această decizie, instanța confirmă un principiu esențial al statului de drept: nimeni, cu atât mai puțin autoritățile statului, nu se poate prevala de acte administrative vechi de aproape 4 decenii pentru a justifica lucrări de amploare în prezent”, a declarat avocata Declic, Roxana Mândruțiu.
Ştiri video recomandate
