Întârzierile României şi Bulgariei în accesarea fondurilor europene de la aderarea în Uniune în 2007 au îngreunat tranziţiile naţiunilor la democraţie şi economia de piaţă, arată un raport al Senatului Franţei, citat de EurActiv.
Procesul de tranziţie în România este "departe de a fi încheiat", în timp ce în Bulgaria "progresează lent", susţin senatorii Simon Sutur, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-François Humbert şi Catherine Morin Desailly, care au vizitat recent Bulgaria ca parte a Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului.
Raportul de 50 de pagini prezintă extinterea "istorică" a Uniunii Europene, în care este inclusă şi aderarea României şi Bulgarier, două ţări privite ca fiind francofone.
Totuşi, senatorii francezi subliniază deficienţe majore în cele două ţări şi arată că fondurile europene nu sunt folosite în mod corepsunzător pentru a ajuta cele două ţări să recupereze faţă de ceilalţi membri UE.
În perioada bugetară a Uniunii 2007-2013, României i-au fost alocate 19,7 miliarde de euro, iar Bulgariei 6,9 miliarde. Până în ianuarie 2012, România a absorbit doar 4% din fondurile disponibile, în timp ce Bulgaria a utilizat 19% pentru aceeaşi perioadă.
"Acestea sunt cele mai scăzute rate dintre toate cele 27 de ţări", au scris autorii raportului.
Conform raportului, fondurile de structură şi coeziune alocate Bulgariei ar fi putut să îi ridice produsul intern brut cu până la nouă procente dacă ar fi fost utilizate până în 2015. Pentru România, fondurile ar fi crescut PIB cu până la 3,8%.
Până în 2007, Bulgaria şi România au înregistrat creşteri record, însă după accederea în Uniunea Europeană, aceasta s-a oprit şi a început declinul. România a suferit în urma recesiunii din 2009 şi 2010, înregistrând o creltere minoră (2,5%) în 2011. Anul acesta se pare că va fi unul mult mai dificil cu o creştere prognozată cu doar 1,1%.
Autorii raportului estimează că motivele pentru care Bulgaria şi România nu au capacitatea de a absorbi fondurile europene sunt "lipsa de experienţă", "lipsa capacităţii administrative şi judiciare", "practici frauduloase" persistente, precum şi reţineri în asigurarea cofinanţărilor.
