Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Grigore Alexandru Ghyka (1807 - 1857), ultimul Domn al Moldovei, au fost depuse duminică în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni. În discursul susținut la ceremonie, Președintele Nicușor Dan a vorbit despre nevoia de ”întoarcere la rădăcini” și a subliniat că în istorie se pune accent prea mult pe sincopele și diferențele din momentele-simbol ale societății românești și prea puțin pe continuitate.
UPDATE 12.50 ”"Trebuie să folosim orice ocazie, şi mai ales unele comemorative cum este cea de azi, pentru a ne spune nouă înşine şi celor de lângă noi că istoria nu începe cu noi înşine. Şi cred că prea des, în modul în care noi percepem istoria, insistăm pe rupturi, pe sincope, pe acele schimbări din istorie care au fost 1821, 1848, 1859, 1866, 1918 şi toate celelalte, fără să punem accentul pe continuitate. Pentru că aşa cum limba este o creaţie la care mulţi oameni, de-a lungul timpului, au gândit şi s-au raportat la lume într-un anume fel, aşa şi o societate şi modul în care este administrată o societate are rădăcini adânci din modul în care, acum mulţi ani, nişte oameni au gândit cum să o administreze. Şi e important, deci, să vedem (...) rădăcina unor moduri în care acţionăm ca societate azi", a spus Nicuşor Dan, la Palatul Cotroceni, într-o alocuţiune rostită lângă catafalcul pe care a fost aşezat sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka (1807 - 1857).
› Vezi galeria foto ‹
El a evidenţiat că aducerea în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale Domnitorului Moldovei reprezintă "un prilej de a ne aduce aminte că construcţia României moderne a început înainte de ianuarie 1859".
"Câteva decizii importante pe care, la care Domnitorul Ghica fie le-a iniţiat, fie a participat: abolirea cenzurii, iniţierea unor unităţi medicale specializate, maternitatea, înfiinţarea Şcolii de ingineri de drumuri şi construcţii, reforme sociale îndrăzneţe, abolirea robiei ţiganilor, înfiinţarea Jandarmeriei - o instituţie pentru pacea interioară, dar oameni care erau pregătiţi pentru lupte mai mari într-o vreme în care forţele armate ale României erau limitate de înţelegerile Marilor Puteri", a subliniat el.
Şeful statului a menţionat şi reformele sociale: "curajul de a scădea impozitele, dijma pentru cei care lucrau pământul şi taxele vamale, aşa-numitele taxe pe circulaţia mărfurilor".
"Dar trebuie să insistăm, în opinia mea, pe Unirea de la 1859, pentru că Unirea de la 1859 nu a căzut din cer, nu a fost un dar care s-a dat României. Pentru ca ea să se înfăptuiască, au fost nişte oameni politici care au acţionat în sensul acesta şi domnitorul Ghyka este unul dintre ei. Trebuie să spunem, cu tărie, că istoria Moldovei face parte din istoria României. Ne amintim azi că încă din Evul Mediu, Moldova a purtat un al doilea nume, Moldovlahia sau Valahia Mică. Cu alte cuvinte, identitatea de neam, de limbă, de cultură a fost o evidenţă dintotdeauna şi, aşa cum am spus, domnitorul Ghyka a fost unul dintre susţinătorii Unirii cu România", a adăugat Nicuşor Dan.
Potrivit preşedintelui Nicuşor Dan, "suntem încă sub influenţa modului în care regimul comunist ne-a predat, ne-a influenţat modul în care percepem istoria şi ne-a împiedicat cumva să vedem pe acei domnitori care au făurit România modernă".
"Într-o anumită perioadă, aceştia au fost numiţi duşmani ai poporului. Cred că e vremea să vindecăm aceste răni ale trecutului şi cred că, aşa cum Ana Blandiana a introdus sintagma 'memoria ca justiţie', trebuie să ne gândim la o terapie prin memorie, care să ducă la o pacificare a societăţii româneşti de azi. Recunoaştem azi prin onorurile cuvenite unui şef de stat, recunoaştem, deci, demnitatea istoriei de dinainte de apariţia statului naţional unitar, onorăm rolul pe care l-a jucat clasa politică a acelei epoci la împlinirea ideii naţionale", a mai spus Nicuşor Dan.
Şeful statului şi-a exprimat convingerea că "putem azi să începem şi să avem o privire mai senină şi mai dreaptă asupra trecutului, din care să ştim să culegem învăţăturile cele mai bune despre viitor". "Bine ai venit acasă, Măria Ta!", şi-a încheiat discursul preşedintele Nicuşor Dan.
Știrea inițială
Cortegiul funerar a ajuns la Palatul Cotroceni la ora 9:00, fiind întâmpinat cu onor militar.
Sicriul este depus pe catafalc în Sala Unirii, unde militari din cadrul Jandarmeriei Române vor face Gardă Onor la Catafalc. Preşedintele României va susţine o alocuţiune şi va fi păstrat un moment de reculegere.
Accesul publicului în Complexul "Palat Cotroceni" va fi permis în intervalul orar 10:00 - 20:00, în baza documentului de identitate. Pentru acordarea accesului în incinta complexului, publicul se va supune unui control de securitate individual şi al bagajelor, la solicitarea personalului de securitate.
Traseul de vizitare va fi următorul: intrare la Poarta Leu Pietonal (Bulevardul Geniului nr. 1 - 3) şi ieşire pe la poarta principală din Bulevardul Profesor Doctor Gheorghe Marinescu.
Nu este permis accesul cu flori sau lumânări în interiorul clădirii Palatului Cotroceni. Florile sau lumânările nu se pot depune personal la catafalc. Acestea pot fi depuse în pridvorul Bisericii Cotroceni. Persoanele prezente la Palatul Cotroceni pentru a-şi aduce omagiul la catafalc sunt rugate să respecte următoarele reguli:
- să respecte măsurile de ordine interioară şi să coopereze cu personalul specializat al Serviciului de Protecţie şi Pază pe timpul verificărilor de securitate care se vor efectua în curtea şi în interiorul Palatului Cotroceni;
- să respecte orarul activităţilor şi traseul de deplasare stabilit de organizatori, precum şi indicaţiile personalului specializat al Administraţiei Prezidenţiale şi al SPP;
- să nu aducă obiecte personale (volume, scrisori, ilustrate, documente sau fotografii).
Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului, întemeietor al Jandarmeriei Române, au fost deshumate vineri din cimitirul de la Le Mee-sur-Seine, din Franţa. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa descendenţilor domnitorului Ghyka, a ambasadorului României la Paris, Ioana Bivolaru, a directorului general adjunct al Jandarmeriei Franceze, general de corp de armată Andre Pettilot, precum şi a prim-adjunctului inspectorului general al Jandarmeriei Române, general-maior Cătălin Stegăroiu.
Vineri seara, sicriul cu rămăşiţele pământeşti a ajuns în România cu o cursă TAROM şi a fost depus la Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" de la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. La slujbă oficiată a participat şi ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu.
Preşedintele Nicuşor Dan a decis ca, în semn de profund respect şi consideraţie pentru memoria ultimului domn al Moldovei, sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Grigore Alexandru Ghyka, repatriate vineri, să fie depus, duminică, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.
Potrivit şefului statului, parcursul istoric al ţării noastre a fost definit de intervenţiile majore ale unor figuri remarcabile care, prin decizii ferme, au făcut posibilă întemeierea şi modernizarea unor instituţii, iar o astfel de personalitate emblematică a fost Grigore Alexandru Ghyka, domn al Moldovei în perioadele 1849 - 1853 şi 1854 - 1856.
"Grigore Alexandru Ghyka a pus binele comun mai presus de interesele proprii, promovând principii moderne de guvernare şi dreptate socială. În timpul domniei sale, au fost adoptate reforme esenţiale pentru societate, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii sau reducerea taxelor comerciale. De numele său se leagă înfiinţarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar şi prima maternitate publică din ţară, Institutul Gregorian, finanţată din fonduri personale", a amintit preşedintele, într-un comunicat de presă.
Prin repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale domnitorului Ghyka, a afirmat Nicuşor Dan, statul român face un gest de restituire morală şi de preţuire a unei personalităţi unice. România îşi reuneşte astfel simbolic istoria cu prezentul, aducând acasă un domnitor vizionar, care a trăit şi a acţionat pentru modernizarea societăţii în numele libertăţii, al dreptăţii şi al demnităţii naţionale, a evidenţiat el.
Ştiri video recomandate
