Suveranul Pontif a ținut un discurs în comunitatea de romi din Blaj, unde cere iertare în numele Bisericii pentru modul în care au fost discriminați membrii acestor comunități, de-a lungul timpului.
”Dragi frați și surori, o după-amiază plăcută. Sunt bucuros să vă întâlnesc și vă mulțumesc pentru primirea voastră. Tu, părinte Ioan, nu greșești în a afirma acea cercitudine pe cât de sigură, pe cât de uitată adesea. În Biserica lui Cristos e loc pentru toți. Dacă n-ar fi așa n-ar fi biserica lui Cristos. Biserica e loc de întâlnire și trebuie să ne amintim de acest lucru nu ca un slogan frumos, dar ca o parte din cartea noastră de identitate în calitate de creștini. Ne amintim de acest lucru dându-l exemplu pe episcopul martir Ioan Suciu, care a știut să dea expresie prin gesturi concrete dorinței lui Dumnezeu Tată de a se întâlni cu fiecare persoană în prietenie și împărtășie.
Evanghelia bucuriei se transmite în bucuria întâlnirii fiind conștienți că avem un tată care ne iubește. Priviți de ei înțelegem cum să ne privim între noi. Cu acest spirit am dorit să vă strâng minile, să vă privesc în ochi, să vă las să intrați în inima mea în rugăciune încrezător că voi avea și eu un loc în rugăciunea voastră și în inima noastră.
Am totuși o greutate pe inimă. E greutatea discriminării, a segregărilor și a maltratării suferite de comunitățile voastre. Istoria ne spune că nici creștinii și nici catolice nu au fost străini de răul acesta atât de mare. Aș vrea să vă cer iertate pentru acest lucru. Cer iertare în numele Bisericii Domnului și vouă, pentru momentele în care în decursul istoriei v-am discriminat, v-am maltratat sau v-am privit cu o privire greșită și nu am fost capabili să vă recunoaștem să vă prețuim și să vă apreciem în specificitatea voastră.
Pentru Cain nu contează fratele său. Prin indiferenţă alimentăm prejudecăţi şi instigăm la ură. De câte ori nu judecăm în mod nechibzuit, folosind cuvinte care rănesc cu atitudini care seamănă ură şi creează distanţe! Când cineva este lăsat în urmă, familia umană nu mai merge înainte. Nu suntem creştini pe deplin şi nici măcar umani dacă nu ştim să vedem persoana înainte de acţiunile sale, înainte de judecăţile şi prejudecăţile noastre. În istoria omenirii, există mereu atât Abel, cât şi Cain. Există mâna întinsă şi mâna care loveşte.
Ca popor aveţi un rol de protagonişti pe care să vi-1 asumaţi. Nu trebuie să vă fie frică să împărtăşiţi şi să oferiţi acele caracteristici specifice vouă care vă definesc, care marchează drumul vostru şi de care avem atât de mare nevoie: valoarea vieţii şi a familiei, în sens larg (...); solidaritatea, ospitalitatea, ajutorul, sprijinul şi apărarea celor mai slabi din comunitate; valorizarea şi respectul celor în vârstă; simţul religios al vieţii, spontaneitatea şi bucuria de a trăi. Să nu privaţi societatea în care vă aflaţi de aceste daruri, dar să fiţi disponibili şi să primiţi toate acele lucruri bune pe care ceilalţi vi le pot oferi şi aduce.
Am venit în această ţară frumoasă şi primitoare ca pelerin şi frate, pentru a trăi diferite întâlniri. Iar acum mă întorc acasă îmbogăţit, luând cu mine locuri şi momente, dar mai ales chipuri. Chipurile voastre vor da culoare amintirilor mele şi vor fi prezente în rugăciunea mea. Vă mulţumesc şi vă duc cu mine! Iar acum vă binecuvântez, dar mai întâi vă cer o mare favoare: să vă rugaţi pentru mine!”, a declarat Papa Francisc.
