Declarațiile instigatoare ale deputatului AUR Dan Tanasă, care a îndemnat românii să refuze comenzile livrate de curieri străini, au provocat reacții dure.
Atât muncitorii veniți în România să își câștige traiul, cât și organizațiile patronale din domeniu vorbesc despre un discurs periculos, care alimentează discriminarea și prejudecățile.
Aparsha Joshi, Nepal: „Pentru mine acest mesaj este cu adevărat șocant și nou”
Aparsha Joshi are 29 de ani, este originară din Nepal și lucrează în București, în domeniul resurselor umane, cu angajați străini. Mesajul deputatului AUR a surprins-o și a revoltat-o deopotrivă.
„În primul rând, a fost un șoc pentru mine să aud această declarație, pentru că România este o țară din Uniunea Europeană. Ca cineva care trăiește aici, mi se pare foarte nou să aud astfel de mesaje rasiste. Din 2016 până acum am văzut mulți străini în România, iar din 2019 până în 2025 tot mai mulți au venit și s-au stabilit aici. Sunt oameni care și-au luat permis de ședere pe termen lung, după cinci ani, și care fac o treabă remarcabilă. Sunt harnici, eficienți, știu ce înseamnă greutățile pentru că în țările lor situația politică și socială este dificilă. Tocmai de aceea au venit aici, pentru o viață mai bună, și muncesc bine. De aceea mi se pare șocant că apar asemenea declarații acum”, a declarat ea, pentru Antena3.ro.
Ea atrage atenția că efectul unui astfel de discurs este real și greu de ignorat.
„Evident că o astfel de afirmație va avea un impact. Mulți români nu vorbesc engleza și, uneori, au o gândire mai îngustă. Alții sunt mai deschiși, dar dacă un adolescent, de exemplu, aude asemenea lucruri, străinilor le va fi foarte greu. Vor fi batjocoriți, oamenii vor crea concepții greșite despre ei. Lipsa de informație despre cine sunt acești lucrători – din Nepal, din Filipine, din Sri Lanka – cum muncesc, cum se comportă cu angajatorii, cum își trăiesc viața, va duce la prejudecăți și la discriminare. Astfel de declarații influențează mentalitatea oamenilor”, spune Aparsha Joshi.
Tânăra încearcă să găsească o explicație pentru retorica unor politicieni, dar admite că rămâne nedumerită.
„De ce cred eu că politicienii lansează astfel de mesaje? Poate pentru că vor să reducă imigrația, poate pentru că se tem de creșterea populației sau pentru că vor ca localnicii să fie mai apreciați. Sunt doar presupuneri, dar cred că e un mod de gândire specific aici”, explică ea.
Experiența ei personală în România a fost însă pozitivă.
„Personal, nu am experimentat niciodată discriminare. Nici din partea colegilor, nici din partea prietenilor. Am călătorit deja și am locuit în șase țări și călătoriile mi-au lărgit orizontul. Am învățat să văd viața altfel, să apreciez diversitatea – etnii, culturi, mâncăruri, limbi diferite. Toate acestea mi-au dat expunere și experiență. De aceea spun că pentru mine acest mesaj este cu adevărat șocant și nou, pentru că nu m-am confruntat cu asemenea atitudini până acum”, spune Aparsha.
Ea povestește și parcursul său profesional și personal, care explică de ce a ajuns să muncească în România.
„Am 29 de ani și am plecat din Nepal în 2015. Prima țară a fost Dubai, unde am mers după ce am terminat facultatea, pentru un stagiu. La început îmi era teamă, dar experiența de acolo m-a schimbat. Am învățat să comunic, să lucrez cu oamenii, să fac prieteni. Am stat trei ani în Dubai, apoi am mers în Cipru pentru masterat, unde am stat doi ani. Am avut un profesor rus și un prieten grec, ceea ce mi-a oferit și mai multă deschidere. M-am întors un an acasă, în Nepal, apoi am venit în România. Acum lucrez în HR, într-o firmă de recrutare, unde mă ocup de angajații străini – comunic cu ei, le organizez programul, discut cu clienții și beneficiarii. Este o muncă solicitantă, dar care m-a ajutat să înțeleg mai bine ce înseamnă să gestionezi resurse umane din culturi diferite”, îmi explică tânăra.
Dincolo de carieră, familia rămâne motivul principal pentru care muncește.
„Familia mea este mică – părinții mei și un frate mai mic, care are 25 de ani și în septembrie va merge în Danemarca să facă un master. Pentru mine este foarte important să muncesc și să pot sprijini familia. Mulți dintre cei care vin în România fac același lucru. Din experiența mea, unii vin pentru expunere, pentru studii sau pentru a nu avea o viață monotonă. Dar cei mai mulți vin din motive economice: au datorii, afaceri care au dat faliment, probleme financiare. Vor să își susțină familiile. În Nepal, PIB-ul și salariile sunt foarte mici, ceea ce face dificil să îți construiești o viață decentă. În România, raportul dintre salarii și moneda noastră națională este mult mai bun, iar cu banii câștigați aici putem construi mai repede un trai mai bun. Asta îi motivează pe mulți să vină, să muncească din greu și să își refacă viața”, spune Aparsha.
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă: „Stigmatizarea lor pe criterii de origine este imorală”
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România a reacționat ferm, atrăgând atenția că procesul de recrutare externă este o soluție de ultimă instanță, după ce posturile nu pot fi ocupate de români.
Organizația atrage atenția asupra unui pericol real: alunecarea discursului public spre rasism și xenofobie, în contradicție flagrantă cu principiile europene și cu realitatea de pe piața muncii.
„Ca urmare a recentelor postări apărute în mediul online care incită la discriminare împotriva lucrătorilor străini din Asia, angajați în sectorul de curierat din România, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România face un apel ferm la respectarea demnității umane și a principiilor nediscriminării în spațiul public”, au precizat aceștia, într-un comunicat pentru Antena3.ro.
Muncitorii români sunt migranți în alte state, iar muncitorii străini sunt sprijin pentru economia noastră
Patronatul subliniază că libera circulație a persoanelor este un drept fundamental în Uniunea Europeană. Milioane de români au profitat de acest drept și au muncit legal în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie.
„Libera circulație a persoanelor pentru muncă reprezintă un principiu de bază în Uniunea Europeană. Milioane de români au beneficiat și continuă să beneficieze de acest drept muncind legal în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau pe alte continente. A cere astăzi respingerea unor lucrători străini în România înseamnă a nega exact dreptul pe care cetățenii români l-au folosit pentru a construi un trai mai bun”, se arată în același comunicat.
Deficit de personal și proceduri stricte
Criza de forță de muncă afectează deja multiple sectoare din România. Angajarea de personal extra-comunitar nu este un moft al companiilor, ci o soluție de avarie, la care se ajunge doar după ce toate încercările de a găsi angajați români au eșuat.
„România se confruntă cu un deficit acut de personal în multiple domenii, iar lucrătorii străini, veniți legal, contribuie la funcționarea economiei. Orice companie care recurge la forță de muncă non-UE o face doar ca ultimă soluție, după ce a parcurs o procedură legală clar stabilită cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. În primă instanță, angajatorii români sunt obligați să declare locurile de muncă vacante către ANOFM și să încerce ocuparea acestora cu forță de muncă autohtonă, inclusiv prin promovarea posturilor disponibile în spațiul online”, mai explică angajatorii.
Dacă locurile rămân neocupate, companiile primesc de la ANOFM o adeverință care le permite inițierea recrutării externe. Procesul este unul birocratic și de durată.
„Doar în cazul în care aceste locuri de muncă nu pot fi ocupate de cetățeni români, companiile primesc din partea ANOFM o adeverință care le permite să inițieze procesul de recrutare externă. Acest proces presupune selecția și testarea personalului din afara Uniunii Europene și parcurgerea unui întreg mecanism migraționist. Angajarea de forță de muncă externă nu înseamnă deci înlocuirea cetățenilor români, ci o soluție de ultimă instanță la lipsa acută de resurse umane locale”, precizează reprezentanții patronatului.
Costuri și responsabilități suplimentare pentru angajatori
Pe lângă complexitatea birocratică, angajatorii care apelează la muncitori extra-comunitari plătesc taxe și suportă costuri suplimentare: aviz de muncă, viză, permis de ședere și alte formalități. Tot acest proces durează, în medie, între 10 și 12 luni.
„Mai mult, angajatorii suportă costuri suplimentare pentru fiecare angajat extra-comunitar: taxe către bugetul de stat pentru avizul de muncă, viza de muncă, permisul de ședere și alte obligații birocratice. În plus, procesul de angajare este unul extrem de complex și de durată, întinzându-se între 10 și 12 luni din momentul în care posturile sunt declarate la ANOFM și până la intrarea efectivă a lucrătorilor străini în România”, adaugă reprezentanții Patronatului.
Muncitori care își câștigă traiul onest
Patronatul respinge ferm stigmatizarea și amintește că acești oameni muncesc, plătesc taxe și contribuie la societate: „Acești angajați extra-comunitari muncesc onest, plătesc taxe și își câștigă existența cu demnitate. Stigmatizarea lor pe criterii de origine etnică sau națională este nu doar imorală, ci și contrară valorilor europene și internaționale pe care România și le-a asumat.”
Dan Tanasă și valul de reacții
Totul a pornit de la postarea deputatului AUR: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!”.
Mesajul a strâns mii de comentarii, multe dintre ele condamnând atitudinea parlamentarului. Oameni care au muncit ani în străinătate i-au răspuns direct: „Nu știu ce să zic, am muncit 15 ani în Belgia și nu știu dacă mi-ar fi convenit să-mi facă mie belgienii asta”/ „Și dacă așa ar proceda și alte popoare cu noi, ar fi bine?”/ „Și noi românii am muncit în alte țări, nu putem fi rasiști. Vor și ei un trai mai bun, muncesc nu fură”.
Unii l-au ironizat: „Ia-ți un ghiozdan şi o bicicletă şi fii livratorul nostru. Promitem să nu refuzăm comanda”.
CNCD s-a autosesizat
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a anunțat că a deschis procedura de autosesizare.
„Este necesară precizarea că autosesizarea nu presupune constatarea în sine a unei fapte de discriminare”, a transmis instituția.
Nu e prima dată: val de ură după Strategia de Incluziune a Migranților
Nu este prima oară când migranții devin ținta unor campanii toxice. Recent, o strategie administrativă privind integrarea migranților în Capitală a declanșat un val de ură pe rețelele sociale, în special în grupuri de Telegram cu tentă neolegionară, unde, pe lângă mesaje rasiste, sunt distribuite și postările partidului AUR.
Deși documentul PMB prevede doar măsuri simple – cursuri de limba română, acces la servicii publice, instruirea funcționarilor – acesta a fost prezentat manipulator ca o „invazie legalizată” sau o „strămutare de populații”.
Gabriela Ghindea, expertă în prevenirea atrocităților în masă, a explicat pentru Antena3.ro: „Migrația despre care se vorbește în strategie este în întregime legală și acceptată deja de autoritățile române. În niciun caz nu este vorba despre o strămutare de populații, fenomen interzis în mod explicit de Constituția României.”
Anatolie Coșciug, cercetător specializat în migrație, atrage și el atenția: „Bucureștiul găzduiește cea mai mare parte din imigranții din România, aproximativ o treime. Deci este cu atât mai important ca o zonă unde avem cel mai mare număr de imigranți să dezvolte o astfel de strategie la nivel local.”
Specialiștii avertizează că normalizarea acestui tip de discurs xenofob și reciclarea teoriilor conspiraționiste despre „marea înlocuire” subminează coeziunea socială și deschid calea către radicalizare politică.
Grupurile de pe Telegram care alimentează valul de ură la adresa migranților nu sunt neutre. Ele sunt frecvent asociate cu zona de influență a AUR și reiau teme din discursul neolegionar, reciclat în formă modernă: opoziția față de „străini”, apelul la „puritatea națională” și transformarea minorităților în țapi ispășitori. În aceste comunități online, mesajele xenofobe circulă alături de postările oficiale ale partidului, ceea ce creează o punte directă între ideologia radicală a Mișcării Legionare și retorica politică actuală.
Ştiri video recomandate
