Cu străzi nesigure şi suspecţi eliberaţi prea devreme, în fiecare zi, în România dispar zece copii. Adică peste 3.000 în fiecare an.
De zece ani, mama Andreei aşteaptă ca fiica ei să se întoarcă acasă. N-ar mai recunoaşte-o, dacă i-ar apărea în faţă. Îi ştie chipul doar din portrete virtuale, realizate de criminalişti.
Andreea Simona Simon a dispărut în decembrie 2005. Cu doar câteva minute înainte, fetiţa de 9 ani a fost filmată în magazinul de lângă casă.
Ultimul care a văzut-o în viaţă este Tiberiu Burcuţă, pe atunci poliţist şi un apropiat al familiei. Suspectul a fost scos de sub învinuire, deşi s-a contrazis în declaraţii şi a picat testul poligraf.
Cu câteva luni înainte, în Iaşi, o altă fetiţă devenea victima unui apropiat. Larisa Chelaru a fost ucisă de un vecin în vârstă de 17 ani.
Trupul Larisei a fost găsit după săptămâni întregi în care anchetatorii au făcut căutări superficiale. Criminalul ascunsese cadavrul în subsolul blocului, apoi îl aruncase la gunoi. Exasperat de revoltă şi chinuit de dor, tatăl Larisei s-a sinucis după câteva luni.
Nepăsarea anchetatorilor a mai făcut o victimă, câţiva ani mai târziu. Costi Velcev avea 7 ani când a dispărut de lângă familia lui, în Rânca.
Poliţiştii au irosit timp preţios şi au început căutările prea târziu. Deşi ştiau că, după 24 de ore de la dispariţie, şansele ca un copil dispărut să fie găsit în viaţă scad până la 20%. Costi a fost găsit după trei săptămâni, în munţi. Mort de frig.
Mama Andreei şi alte sute de părinţi care nu mai ştiu nimic despre copiii lor continuă să spere.
Sursa: Observator.tv
