Psihologul criminalist Tudorel Butoi consideră că dubla crimă din Teleorman arată eșecul sistemului în gestionarea recidiviștilor periculoși.
Criminalul a fost eliberat la termen pe 2 ianuarie 2025 după 17 ani de închisoare pentru o crimă comisă în gara din Alexandria, unde în 2008 şi-a ucis victima lovind-o cu o bordură în cap. El avea deja antecedente pentru tâlhărie din 1999. Totodată, la doar o zi după eliberarea din închisoare, a agresat o vânzătoare într-o benzinărie, fiind reţinut 24 de ore şi pus sub control judiciar.
„Avem de-a face cu un disfuncțional care umblă liber printre oamenii normali, într-o societate și așa plină de contradicții, de convulsii, așa cum o vedeți. Societatea românească este din punct de vedere sano-genetic bolnavă”, spune Tudorel Butoi.
El a făcut o paralelă cu alte episoade recente de violență extremă.
„Am avut cu câteva luni înainte episoadele bricegarilor, niște puști cordiți de 15-16 ani, care au scos cuțitul și și-au omorât tovarășii. Și acum a venit rândul toporenilor. Pentru că mai avem crime cu toporul. Când se dezlănțuiesc acești dezechilibrați, agresivi, psihopați, fără discuție, se pun cu toporul pe oameni și trag ca lumea, omorând fără să se lase”, adaugă acesta.
Specialistul susține că România are nevoie urgent de instituții speciale pentru izolarea permanentă a infractorilor periculoși.
„Ce avem de făcut? Păi nu le spunem noi criminologic, psihologic, oamenii care ne-am lovit de fenomenele astea, să înființeze în fiecare județ stabilimente, campusuri restrictiv preventive, în care să fie duși după faptele lor și condamnați pe viață”, crede Tudorel Butoi.
Acesta mai consideră că eliberările condiționate și monitorizarea electronică nu au efect în cazul unor infractori periculoși.
„Libertate condiționată, control la domiciliu, brățară de supraveghere - astea sunt niște prostii, niște naivități care nu merg cu asemenea personalități. La asta cu respectarea drepturilor și libertăților și așa mai departe… A fost o prosteală mondializată, pentru ca țări cum este România să aibă haos intern, nesiguranță, abuzuri. Un campus restrictiv preventiv, în care întreaga ta viață să rămâi acolo, mă scutește pe mine, cetățean, de teama de a ști că exiști printre noi și dai cu toporul”, declară psihologul criminalist.
Ştiri video recomandate
