Nu doar românii au un motiv de sărbătoare la 1 decembrie.
Și Republica Centrafricană sărbătorește Ziua națională la 1 decembrie, marcând, astfel, Ziua republicii (1958).
Situată în zona tropicală din Africa Centrală, țara nu are ieșire la mare, învecinându-se cu Ciad, la nord, cu Sudan, la est, cu R.D. Congo și R. Congo, la sud, și cu Camerun, la vest.
Pe o suprafață de 622.984 km pătrați, împărțită în 16 prefecturi și o comună, Republica Centrafricană are o populație de circa 5.507.000 locuitori (estimare 2016), potrivit site-ului www.mae.ro, preluat de Agerpres.
Relieful este dominat de un podiș relativ înalt și ondulat, Oubangi-Chari, cu altitudini de 600-900 m, depășind 1.000 m spre marginile sale estice (1.388 m în Mont Binga din masivul Bongo) și vestice (1.420 m în Mont Ngaoui din Munții Karre), potrivit ''Enciclopediei statelor lumii'' (2016). Principalele cursuri de apă sunt Chari și Oubangui. Chari are o lungime de 1.400 km și se îndreaptă spre nord, către Lacul Ciad, în timp ce Oubangui, de 2.350 km lungime, se îndreaptă spre sud, fiind un afluent al fluviului Congo. Atât Chari cât și Oubangui taie văi adânci, bine împădurite, cu numeroase cascade.
Clima este tropicală, cu două anotimpuri distincte, unul ploios și altul secetos, iar vegetația caracteristică o formează savana cu ierburi înalte și presărată cu arbori; în sud-vest se dezvoltă pădurea tropicală umedă.
Capitala Republicii Centrafricane, Bangui, este situată în sud-vestul țării, pe malul fluviului Oubangui. Așezarea a fost fondată în anul 1889, ca post militar francez, devenind, în anul 1914, centrul administrativ al coloniei Oubangi-Chari, iar în 1960, capitala statului centrafrican independent. Este cel mai mare oraș al țării, centrul cultural, economic și industrial, servind, totodată, ca nod rutier, port fluvial și aeroport internațional. Alături de unica universitate din țară, Bangui găzduiește și Muzeul Boganda, Palatul Justiției, Palatul Guvernamental, Palatul Prezidențial, catedrala catolică Notre-Dame și Moscheea.
Sursă: Agerpres
