Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa, de la sabotaje și atacuri cibernetice până la ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian. România este menționată printre principalele ținte ale acestor operațiuni, iar documentul atrage atenția că astfel de acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.
Potrivit raportului, astfel de operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.
Documentul precizează că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. "Expunerea la astfel de tactici poate avea implicații pentru stabilitatea internă, infrastructura critică și securitatea ambelor țări, precum și pentru dezvoltarea resurselor energetice offshore și a altor oportunități comerciale strategice".
România, supusă mai multor forme de război hibrid
Potrivit raportului, România este expusă simultan mai multor forme de război hibrid rusesc, printre care bruiajul GPS în Marea Neagră, pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian, atacurile cibernetice, tentativele de sabotaj, precum și ingerințele politice și campaniile de dezinformare.
Raportul subliniază explicit că această expunere poate afecta „infrastructura critică” și dezvoltarea resurselor energetice offshore, aspect relevant pentru România în contextul exploatării gazelor din Marea Neagră.
În partea generală, raportul menționează că Rusia folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.
„Mai mulți analiști au susținut că Rusia are diverse motivații pentru desfășurarea activităților de război hibrid în Europa, inclusiv testarea reacțiilor statelor vizate și impunerea unor costuri asupra acestora sau solicitarea resurselor țărilor vizate. Oficialii NATO, UE și SUA susțin că intensificarea utilizării de către Rusia a activităților de război hibrid reprezintă, cel puțin parțial, un răspuns la sprijinul occidental pentru Ucraina și este menită să submineze unitatea transatlantică”, se arată în document.
Sursa foto: Raport news.usni.org
Exemple de amenințări hibride rusești
Bruiaj GPS: Autoritățile române și bulgare au raportat o creștere a cazurilor de bruiaj GPS în Marea Neagră. Este citat șeful Statului Major al Apărării din România, care a declarat că Rusia bruia „activ și constant” comunicațiile GPS în apele teritoriale românești ale Mării Negre. Oficialii bulgari din domeniul apărării au atribuit intensificarea bruiajului unor „sisteme de război radio-electronic”, dar au refuzat să precizeze partea responsabilă.
Încălcări ale spațiului aerian: România, care se învecinează cu Ucraina, s-a confruntat cu numeroase încălcări ale spațiului său aerian de către drone începând din 2022. Rusia a efectuat peste 100 de atacuri asupra unor ținte ucrainene aflate în apropierea graniței dintre Ucraina și România începând din 2022. În contextul acestor atacuri, au avut loc zeci de incursiuni neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian al României și numeroase cazuri în care fragmente de drone au căzut pe teritoriul românesc.
Raportul precizează că în mai 2026, o dronă rusească GERAN-2 s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din Galați, provocând rănirea a două persoane. De asemenea, raportul mai spune că postări coordonate pe rețelele sociale, publicate după prăbușire, au urmărit aparent să provoace teamă în rândul populației și să semene îndoieli cu privire la informațiile oficiale referitoare la incident.
"În incidente separate, desfășurate pe parcursul a trei zile în iulie 2026, avioane de luptă F-16 românești au doborât drone care pătrunseseră în spațiul aerian al României, dintre care cel puțin una a fost evaluată ca fiind de origine rusă. Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Rusiei și au expulzat un diplomat rus", precizează raportul.
Atacuri cibernetice: România și Bulgaria s-au confruntat cu atacuri DDoS și alte atacuri cibernetice perturbatoare, pe care autoritățile și alți experți le atribuie unor grupări de hackeri pro-ruse. Aceste atacuri cibernetice ar fi vizat sisteme legate de alegeri, alte sisteme guvernamentale și infrastructură critică.
Sabotaj: În 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au legat suspectul de „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”.
Într-un dosar penal aflat în desfășurare, doi cetățeni ucraineni, suspectați că au fost recrutați și coordonați de serviciile de informații ruse, sunt acuzați că au încercat să saboteze sediul companiei ucrainene de curierat Nova Post din București; procurorii ar fi legat cazul de un complot mai amplu care includea obiective din Polonia. Industria de apărare a Bulgariei ar fi putut fi, de asemenea, ținta unor operațiuni de sabotaj asociate Rusiei.
Rusia urmărește să „creeze un climat de incertitudine și anxietate”
Interferență politică și dezinformare: Documentul citează un studiu care a concluzionat că România este „o țintă principală a campaniilor ruse de război politic”, Rusia urmărind să „creeze un climat de incertitudine și anxietate” în societatea românească, să „fragmenteze coeziunea societății românești”, să „erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE” și să slăbească sprijinul popular pentru Ucraina.
"Autoritățile române și alți observatori au acuzat Rusia că încearcă să interfereze în alegerile din România printr-o combinație de dezinformare, manipularea rețelelor sociale și atacuri cibernetice".
Recomandări către membrii Congresului
Raportul prezintă mai multe măsuri pe care Congresul SUA le-ar putea lua în considerare pentru a răspunde intensificării războiului hibrid rusesc. Printre acestea se numără monitorizarea mai atentă a operațiunilor Rusiei și a modului în care administrația americană răspunde acestora, inclusiv prin audieri și rapoarte solicitate instituțiilor guvernamentale. Congresul ar putea analiza, de asemenea, dacă sancțiunile împotriva serviciilor de informații ruse și a personalului acestora trebuie menținute, înăsprite sau ajustate.
O atenție deosebită este acordată încălcărilor spațiului aerian al NATO. Legea privind autorizarea apărării naționale pentru 2026 prevede ca raportul anual privind activitățile militare și de securitate ale Rusiei să includă o listă a tuturor încălcărilor cunoscute ale spațiului aerian NATO și, atunci când este posibil, o evaluare privind caracterul intenționat sau accidental al acestora. Același raport trebuie să evalueze și amenințarea reprezentată de atacurile hibride rusești pentru bazele NATO, infrastructura critică și obiectivele industriale și militare.
Printre inițiativele legislative analizate de Congres se numără și o propunere prin care serviciile de informații americane ar trebui să prezinte un raport privind acțiunile active ale Rusiei pe teritoriul NATO, precum și o propunere care ar obliga Departamentul Apărării să informeze comisiile Congresului despre activități rusești din „zona gri” împotriva unui aliat NATO. O altă inițiativă ar crea un coordonator pentru evaluarea și responsabilizarea în cazul activităților de război hibrid și ar analiza amenințările acestora pentru SUA și aliații săi.
