Indienii au mai mult aur în casele lor decât PIB-ul Indiei, potrivit unui calcul realizat de NDTV Profit, un canal indian de știri economice și financiare. Mai exact, în gospodăriile cetățenilor din India s-ar afla bijuterii și alte obiecte din aur în valoare de 5 trilioane de dolari, în timp ce PIB-ul Indiei este estimat la 4,1 trilioane de dolari. La prima vedere poate părea că indienii au multă bogăție la dispoziția lor, dar tocmai acesta este paradoxul aurului într-o țară în care acest metal prețios are mai degrabă o valoare culturală. Tot acest aur nu se traduce în venit concret, în bani care pot fi cheltuiți, ci reprezintă mai degrabă un munte de bogăție care stă pe loc.
Pentru indieni, aurul nu are doar o importanță economică ci în primul rând una culturală. Fiecare gospodărie indiană are o poveste legată de aur. Brățările unei bunici, încuiate într-un dulap timp de decenii. Bijuteriile de nuntă care funcționează și ca asigurare de familie. Monede cumpărate de Akshaya Tritiya (o sărbătoare hindusă foarte importantă n.red) și uitate până când prețurile apar fulgerător pe ecranele televizoarelor.
Indienii au bijuterii de 5 trilioane de dolari
Aurul, în India, nu este niciodată doar un activ, este memorie și siguranță. Dacă adunăm tot aurul, cifra este uluitoare. Odată cu prețurile globale ale aurului care au depășit 4.500 de dolari pe uncie, valoarea aurului deținut de gospodăriile indiene ar putea fi trecut de 5 trilioane de dolari, depășind potențial dimensiunea întregii economii a Indiei.
Potrivit unei estimări Morgan Stanley de anul trecut, gospodăriile indiene dețin aproximativ 34.600 de tone de aur. La prețurile maxime recente, acest stoc valorează cu mult peste PIB-ul Indiei, de aproximativ 4,1 trilioane de dolari, conform Fondului Monetar Internațional.
Pe hârtie, cel puțin. Morgan Stanley a susținut că creșterea prețurilor aurului creează un „efect de bogăție” pozitiv, întărind bilanțurile gospodăriilor într-un moment în care ratele mai scăzute ale dobânzilor și reducerile de taxe sporesc, de asemenea, venitul disponibil.
Însă aurul, pentru majoritatea familiilor indiene, este o proprietate valoroasă în sine, nu ceva ce monetizezi decât dacă este absolut necesar.
Cercetările realizate de Emkay sugerează că raliurile anterioare ale aurului nu s-au tradus printr-un consum mai ridicat, iar motivul este comportamental. Aproape 75–80% din aurul deținut de gospodării este sub formă de bijuterii, nu ca investiție evaluată la prețul pieței.
India rămâne al doilea cel mai mare consumator de aur la nivel global, reprezentând aproximativ 26% din cererea mondială, imediat după China, potrivit World Gold Council. Bijuteriile domină în continuare, dar cererea de investiții se schimbă.
Lingourile și monedele reprezintă acum aproape o treime din cererea de aur la nivel de retail, față de aproximativ 24% în urmă cu cinci ani, un semn că aurul este văzut tot mai mult ca un instrument de protecție financiară, nu doar ca podoabă.
În plus, Banca de Rezervă a Indiei a adăugat aproximativ 75 de tone de aur din 2024, ducând rezervele totale la circa 880 de tone, sau aproape 14% din rezervele valutare ale Indiei, potrivit Morgan Stanley.
Războaiele, temerile legate de inflație, crizele financiare și tensiunile geopolitice îi împing constant pe investitori, dar și pe cetățenii obișnuiți, către aur. Achizițiile recente ale băncilor centrale, în special ale Chinei, au amplificat această creștere a prețului aurului, pe măsură ce țările caută să își diversifice rezervele și să reducă dependența de dolar.
Un munte de bogăție
Însă, aurul rămâne un paradox. Din punct de vedere economic, este în mare parte inactiv. Nu generează venituri și contribuie puțin la productivitate sau la formarea de capital. Guvernele au încercat, prin ETF-uri pe aur, obligațiuni suverane legate de aur și aur digital, să direcționeze economiile gospodăriilor către active mai productive.
Succesul a fost însă limitat. Pentru multe gospodării, aurul nu este doar o investiție, ci o asigurare, ceva ce poate fi gajat, vândut sau transmis mai departe în vremuri dificile.
Cu toate acestea, importurile afectează deficitul de cont curent și stabilitatea monedei. În același timp, aurul funcționează ca un sistem financiar din umbră, prin deblocarea lichidității. Această tensiune definește dilema aurului în India: un munte de bogăție de 5 trilioane de dolari care, în mare parte, stă pe loc.