S-a încheiat a doua rundă de discuții de pace de la Geneva între Ucraina, Rusia și SUA
Discuțiile de pace purtate miercuri la Geneva de delegațiile ucraineană și rusă sub mediere americană s-au încheiat după aproximativ două ore.
"Au fost discuții dificile, dar practice", a declarat șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, conform căruia "o nouă rundă va avea loc în curând".
Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, a afirmat, la rândul său, că s-au înregistrat progrese după dialogul de miercuri.
Potrivit lui Umerov, negocierile au fost substanțiale, o serie de probleme au fost clarificate, iar obiectivul Ucrainei rămâne o pace justă și durabilă.
Discuțiile trilaterale de pace au reînceput la Geneva
Discuțiile de la Geneva între Ucraina, Rusia și SUA au reînceput miercuri, relatează Sky News, care citează surse ruse și ucrainene.
Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, a precizat că discuțiile "au loc în grupuri de lucru pe domenii, în cadrul rutelor politică și militară".
"Lucrăm la clarificarea parametrilor și mecanismelor discutate ieri", a adăugat el.
Putin a cerut la negocieri sa se anuleze decizia de la Summit-ul NATO de la București, din 2008
Reprezentanții Rusiei insistă să obțină anularea decizia luate la Summitul NATO de la București, din 2008, în cadrul căruia țările alianței au convenit ca Ucraina și Georgia să devină membre ale acestei organizații la un moment dat în viitor, scrie The Moscow Times, care citează declarații din presa de la Moscova.
Publicația citează în acest sens o declarație a Ambasadei ruse în Belgia pentru ziarul Izvestia.
Misiunea diplomatică a confirmat că, în cadrul negocierilor de pace cu Ucraina, Rusia intenționează să facă presiuni asupra NATO pentru a-și oficializa angajamentul de a nu se extinde spre est.
Mai mult, potrivit unui reprezentant al misiunii diplomatice, Kremilnul insistă asupra abrogarii deciziilor Summitului de la București, din 2008, la care țările NATO au convenit că Ucraina și Georgia ar trebui să devină membre ale alianței la un moment neprecizat.
Formalizarea legală a acestor aspecte este necesară deoarece "toate promisiunile verbale făcute de membrii NATO în trecut cu privire la neextindere au fost uitate și ignorate la un moment oportun", a argumentat reprezentantul ambasadei.
El a reamintit că, inclusiv în timpul unificării Germaniei, liderii NATO au promis conducerii sovietice de atunci că organizația nu are planuri de extindere spre est.
Înainte de invazia rusă în Ucraina, Moscova a prezentat Washingtonului un proiect de acord de securitate care includea cerința de a nu extinde NATO.
Anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a pus drept condiție pentru încheierea războiului ca Ucraina garanteze în scris că aderă la statutul neutru și abandonează proiectul aderării la NATO.
Potrivit The Moscow Time, administrația președintelui american Donald Trump s-a dovedit receptivă, refuzând să ia în considerare intrarea Kievului în alianța militară și oferind, în schimb, garanții de securitate.
Zelenski îl acuză pe Trump că face presiuni nejustificate asupra sa și spune că ucraienii vor respinge cedarea Donbasului
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat marţi, într-un interviu pentru Axios, că preşedintele american Donald Trump exercită o "presiune nejustificată" asupra sa în încercarea de a găsi o soluţie la războiul ce durează de aproape patru ani între Kiev şi Moscova.
El a anticipat că orice plan care ar obliga Ucraina să renunţe la teritoriile pe care Rusia nu le-a capturat în regiunea Donbas va fi respins de ucraineni, dacă va fi supus unui referendum.
Trump a sugerat de două ori în ultimele zile că este responsabilitatea Ucrainei şi a lui Zelenski să ia măsuri pentru a asigura succesul discuţiilor.
"Ucraina ar face bine să se aşeze repede la masa negocierilor. Asta e tot ce vă spun", a declarat luni Trump reporterilor la bordul Air Force One.
În discuţia cu Axios, Zelenski a estimat că "s-ar putea să fie mai uşor să se exercite presiuni asupra Ucrainei decât asupra Rusiei", însă modalitatea de a crea o pace durabilă nu poate fi "acordarea victoriei" liderului rus Vladimir Putin.
Președintele ucrainean și-a luat precauția de a-i mulţumi din nou lui Trump pentru eforturile sale de pace, dar a avertizat, pe de altă parte, că "nu este genul de persoană care cedează uşor sub presiune".
A doua zi de negocieri Rusia - Ucraina la Geneva. Discuțiile de marți au nu au adus progrese
Ucraina şi Rusia reiau, miercuri, negocierile de pace la Geneva, sub medierea SUA, după ce discuțiile din ziua precedentă au arătat puţine semne de progres, relatează presa internațională.
Marți, negocierile s-au întins pe parcursul a șase ore, și au fost foarte tensionate, după cum a declarat o sursă apropiată delegaţiei ruse.
Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite s-au reunit în spatele uşilor închise la Hotelul InterContinental, în timp ce reprezentanți ai altor patru ţări europene - Germania, Franţa, Regatul Unit şi Italia - au fost, de asemenea, prezenţi în orașul elvețian.
"După sesiunea plenară, lucrările au continuat în cadrul grupurilor de lucru axate pe domenii prioritare", cu întâlniri ale "blocurilor politic şi militar", a precizat pe Telegram negociatorul ucrainean Rustem Umerov, confirmând că negocierile sunt programate să fie reluate miercuri.
Umerov, fost ministru ucrainean al Apărării a precizat că i-a informat pe "reprezentanţii partenerilor americani şi europeni, într-o întâlnire separată", cu privire la aceste lucrări.
Rusia și Ucraina negociază pe baza planului SUA
Părţile lucrează pe baza planului american dezvăluit în urmă cu câteva luni, care ar implica în special concesii teritoriale din partea Ucrainei în schimbul garanţiilor de securitate oferite de Washington.
În continuare, negocierile sunt blocate în ceea ce priveşte soarta Donbasului, principalul centru industrial din estul Ucrainei: Moscova cere ca forţele ucrainene să se retragă din zonele pe care încă le controlează în regiunea Doneţk, în timp ce Kievul refuză această solicitare.
Discuţiile de la Geneva vin după două runde recente de negocieri la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, care nu au produs, nici ele, progrese semnificative.
Emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, a salutat totuşi, miercuri, "progresul" reprezentat de continuarea acestui proces de negociere care îi reuneşte pe ruşi şi ucraineni.
"Succesul preşedintelui Trump în a aduce împreună cele două părţi ale acestui război a produs progrese semnificative", a scris negociatorul american pe X, după discuţiile de marți.
"Cele două părţi au convenit să-şi informeze liderii şi să continue să lucreze pentru un acord", a adăugat el.
Luni, Trump a a somat Ucraina "să vină la negocieri"
Preşedintele american Donald Trump face presiuni pentru o rezolvare diplomatică a conflictului declanşat de invazia rusă în Ucraina în februarie 2022.
"Ucraina ar trebui să vină la masa negocierilor, şi repede", a reiterat preşedintele SUA luni seară, după ce săptămâna trecută i-a cerut omologului său ucrainean Volodimir Zelenski "să se mişte", asigurându-l că Rusia doreşte "să ajungă la un acord".
Însă Zelenski a pus la îndoială în repetate rânduri disponibilitatea Kremlinului de a negocia.
Preşedintele ucrainean a declarat într-un interviu acordat publicaţiei americane Axios că "nu este corect" ca preşedintele Trump să ceară Ucrainei, şi nu Rusiei, să accepte concesii pentru a se ajunge la pace.
El și-a exprimat sperranța că această presiune sporită asupra Kievului "este doar o tactică, şi nu o decizie deliberată".
Sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, şeful statului ucrainean a exclus din nou, în această etapă, cedarea de teritorii către Rusia, care ocupa 19,5% din teritoriul ucrainean la mijlocul lunii februarie.
Rusia mai ceruse anterior o reducere a dimensiunii armatei ucrainene şi un angajament din partea Ucrainei de a nu adera la NATO.
Rușii îi toacă pe ucraineni cu bombardamentele în timpul negocierilor de pace
Cu câteva ore înainte de începerea discuţiilor de la Geneva, regimul de la Kremlin a desfăşurat o nouă campanie masivă de bombardamente asupra Ucrainei, lansând 396 de drone şi 29 de rachete în noaptea de marţi spre miercuri.
"Aceasta a fost o lovitură combinată, calculată în mod deliberat pentru a produce cât mai multe daune sectorului nostru energetic", a spus preşedintele Volodimir Zelenski, acuzând "dispreţul Rusiei faţă de eforturile de pace".
El a precizat că atacul rus a rănit nouă persoane şi a lăsat "zeci de mii de oameni" fără apă şi încălzire în plină iarnă la Odesa, principalul oraş portuar din sudul Ucrainei.
De asemenea, o dronă rusească a ucis, marţi dimineaţă, trei angajaţi ai unei centrale electrice din Sloviansk, în estul Ucrainei, după cum au anunţat autorităţile regionale.