Un cercetător de la NASA susține că a rezolvat misterul legat de steaua din Betleem și a prezentat prima teorie cu argumente științifice care să explice mișcarea ciudată a acestui corp ceresc, așa cum este descrisă în Biblie, scrie The Times.
Răspunsul, sugerează el, ar putea fi o cometă care a trecut la foarte mică distanță de Pământ, în urmă cu 2.000 de ani.
În Evanghelia după Matei, steaua care îi conduce pe magi la pruncul Iisus apare mai întâi „la răsărit”. Apoi „merge înaintea lor” în scurta lor călătorie de la Ierusalim la Betleem, înainte de a „se opri deasupra” locului unde s-a născut Iisus.
În mod obișnuit, corpurile cerești nu stau nemișcate deasupra unor mici localități. Acest lucru i-a determinat pe mulți să considere steaua fie un miracol, fie o metaforă.
Mark Matney, specialist în științe planetare la NASA, propune o teorie alternativă în Journal of the British Astronomical Association. El face referie la un obiect consemnat de astronomii chinezi în anul 5 î.Hr.
Vechile însemnări astrologice păstrate la curtea imperială chineză consemnează existența unei comete strălucitoare vizibile mai bine de 70 de zile, începând din primăvara acelui an. Istoricii plasează, de regulă, nașterea lui Iisus undeva între anii 6 î.Hr. și 5 î.Hr., deoarece Irod cel Mare, care încă era în viață la momentul vizitei magilor, a murit după anul 5 î.Hr.
FOTO: Getty Images
Cercetarea lui Matney constă în folosirea unei tehnici noi pentru a analiza cum s-ar fi putut mișca această cometă pe cer, așa cum era ea văzută de pe Pământ. După ce a modelat o serie de orbite posibile, compatibile cu observațiile chineze, el a identificat mai multe traiectorii care ar fi adus cometa suficient de aproape de Pământ încât, pentru câteva ore, mișcarea sa spre est să anuleze aproape complet efectul rotației Terrei.
Astăzi, inginerii care lucrează cu sateliți cunosc acest fenomen sub numele de „mişcare geosincronă temporară”. Pentru observatorii de la sol, cometa ar fi putut să pară că stă pe loc pe cer, aproape de punctul de deasupra capului, înainte de a-și relua drumul.
Într-una dintre reconstrucțiile traseului acestui obiect, acest lucru s-ar fi întâmplat într-o dimineață de iunie a anului 5 î.Hr. Văzută din Iudeea, poziția cometei ar fi fost aliniată cu drumul dintre Ierusalim și Betleem, în timp ce se înălța pe cer.
Călătorii care mergeau spre sud, către Betleem, ar fi putut, în mod plauzibil, să o vadă „mergând înaintea lor”, pentru ca apoi să se oprească deasupra lor când ajungeau la destinație.
Cometa ar fi trebuit să treacă extrem de aproape, după standardele astronomice: la o distanță cuprinsă între 236.000 și 249.000 de mile (380.000 - 400.000 km) de Pământ, adică aproximativ cât distanța până la Lună. În lucrarea sa, Matney dă exemplul cometei Siding Spring, care a trecut la doar 87.000 de mile (141.000 km) de Marte, în 2014, o treime din distanța Lună - Pământ. „Deși rare, astfel de apropieri sunt posibile”, notează el.
O cometă vizibilă timp de luni întregi s-ar potrivi și cu însemnările lui Matei, potrivit cărora „steaua” fusese văzută mai multă vreme.
Mai mult, în lumea antică, cometele erau considerate purtătoare de semnificații. În astrologia greco-romană și orientală, ele erau interpretate ca vestind schimbări de regim, nașteri de prinți și intervenții divine.
Desigur, toate acestea însemnări nu rezolvă definitiv misterul. Au fost făcute cel puțin 400 de încercări academice de a descifra adevărul din spatele stelei și există explicații care se contrazic. Johannes Kepler, astronom și matematician german din secolul al XVII-lea, a vorbit despre o conjuncție dintre Jupiter și Saturn, produsă în anul 7 î.Hr.
Alții au sugerat o supernovă care ar fi apărut brusc pe cer. Mulți preferă însă, în continuare, să vadă Steaua din Betleem drept un miracol sau un mit.