Europa importă alimente în valoare de milioane de euro din Israel, care provin, de fapt, din așezări din Cisiordania sau din Înălțimile Golan, teritorii considerate ocupate ilegal în dreptul internațional, potrivit unei noi investigații, relatează Politico.
Aproape una din cinci livrări de alimente etichetate ca provenind din Israel către Uniunea Europeană provin, de fapt, din așezări din Cisiordania ocupată sau din Înălțimile Golan, potrivit unei raportului publicat de Global Echo Litigation Center.
Timp de două decenii, poziția Uniunii Europene a fost că poate face comerț liber cu Israelul, dar nu și cu comunitățile construite de Israel pe terenuri capturate de la Egipt, Iordania și Siria în războiul din 1967. În ceea ce privește așezările din teritoriile palestiniene, cei care susțin soluția celor două state consideră că subminează formarea unui stat palestinian.
Investigația realizată de organizația juridică americană Global Echo Litigation Center concluzionează că această distincție eșuează frecvent la frontierele Europei.
Potrivit raportului, bunurile destinate Europei provenite din aceste colonii, precum curmale, citrice și tahini, beneficiază de reduceri de taxe, etichete „bio” și certificate fitosanitare pe care legislația UE și a Regatului Unit le rezervă alimentelor produse în Israel propriu-zis.
„Nu există nicio cale legală de a face comerț cu așezări ilegale”
Consumatorii din Europa nu au nicio modalitate de a ști acest lucru, susține Global Echo. Grupul afirmă că a depus o plângere în Marea Britanie și intenționează să inițieze litigii și în alte jurisdicții pentru a obliga autoritățile vamale și de protecție a consumatorilor să intervină.
Așezările israeliene din Cisiordania și Ierusalimul de Est sunt considerate în general ilegale în dreptul internațional. Curtea Internațională de Justiție a întărit această poziție într-un aviz consultativ din 2024, care a precizat că statele ar trebui să prevină relațiile comerciale ce susțin prezența Israelului în teritoriile ocupate. Israelul respinge concluziile instanței și consideră aceste teritorii disputate.
În afară de Statele Unite, comunitatea internațională nu recunoaște controlul Israelului asupra Înălțimilor Golan, o zonă muntoasă din nordul Israelului, situată între Liban și Siria.
Concluziile ONG-ului apar chiar în momentul în care UE a aprobat sancțiuni împotriva unor coloniști israelieni, în urma atacurilor asupra palestinienilor din Cisiordania. Unele guverne consideră că măsurile nu sunt suficiente și cer restricții mai ample asupra comerțului și relațiilor cu Israelul.
„Prin comerțul cu așezările ilegale ale Israelului, UE finanțează abuzurile pe care le condamnă aproape zilnic, inclusiv epurare etnică și apartheid. Nu există nicio cale legală de a face comerț cu așezări ilegale”, a declarat Claudio Francavilla, director adjunct pentru advocacy UE la Human Rights Watch, organizație care promovează raportul.
În 2025, peste 160 de ONG-uri și sindicate, inclusiv Human Rights Watch, au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să „interzică tot comerțul și toate relațiile economice dintre UE și așezările ilegale ale Israelului”, pentru a respecta decizia Curții Internaționale de Justiție, care spune că aceste colonii sunt ilegale.
Comisia Europeană nu a răspuns solicitărilor pentru un punct de vedere trimise de Politico.
Guvernul israelian nu a răspuns solicitărilor de comentarii transmise prin mai multe canale, inclusiv prin Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Externe și ambasada pe lângă UE.
Cum este ascunsă proveniența produselor
Global Echo a analizat peste 30.000 de documente de export, pe care le-a corelat cu date guvernamentale israeliene despre parcele agricole, investigații pe teren și interviuri cu reprezentanți ai exportatorilor și centrelor de ambalare.
Studiul arată că peste 5.900 de transporturi de curmale, citrice, tahini și alte produse proaspete au fost trimise către UE, Regatul Unit, Norvegia și Elveția între 2017 și 2026.
Dintre acestea, 17,2% au fost atribuite așezărilor din Cisiordania sau teritoriilor anexate în Înălțimile Golan. Pentru livrările către UE, ponderea crește la 19,2%, potrivit raportului. Deoarece exportatorii ascund adesea originea reală a produselor, cifra reală ar putea fi mai mare.
Din peste 2.000 de facturi vamale care declarau origine israeliană pentru a beneficia de tarife reduse, aproape 17% au vizat bunuri din teritorii ocupate, în valoare de 13,1 milioane de euro.
Raportul descrie trei metode recurente prin care originea acestor produse este ascunsă:
- unii exportatori declară locul real de producție din teritoriile ocupate, dar indică Israelul ca țară de origine;
- alții folosesc o adresă falsă din interiorul Israelului;
- centrele de ambalare amestecă produse din teritorii ocupate cu produse israeliene și le exportă ca fiind „israeliene”;
Chiar și atunci când aceste practici sunt depistate și taxele vamale sunt aplicate, guvernul israelian rambursează exportatorii, arată raportul. Un program de stat activ din 2006 returnează exact taxele aplicate de vămile europene produselor provenite din așezări, făcând practic „inutile” tarifele, susține Global Echo. Potrivit estimărilor bazate pe bugetul israelian, plățile s-ar ridica la aproximativ 63 de milioane de euro.
Atât legislația UE, cât și cea britanică cer ca certificatele fitosanitare să fie emise de țara în care este produs alimentul. Totuși, autoritățile israeliene ar fi emis astfel de certificate pentru produse din teritorii ocupate în peste un sfert dintre cazurile analizate, iar autoritățile vamale din UE și Regatul Unit le-au acceptat.
Grupul afirmă și că a identificat 31 de certificate ecologice emise de Secal, un organism israelian de certificare aprobat de UE, pentru produse provenite din teritorii ocupate.
Consumatorii din Europa sunt astfel induși în eroare, susține raportul. Este menționat exemplul tahini produs în așezările din Cisiordania de brandul israelian Achva, vândut în borcane etichetate „Produs din Israel”, în ciuda unei decizii din 2019 care cere etichetarea produselor din așezări.
Un sistem bazat pe încredere
În cadrul acordului comercial UE–Israel și al unui cadru similar în Regatul Unit, majoritatea produselor agricole israeliene intră fără taxe vamale, însă acest tratament nu se aplică teritoriilor anexate în 1967.
Potrivit unui aranjament tehnic din 2005, exportatorii israelieni către UE trebuie să declare codul poștal al locului de producție, pentru ca autoritățile vamale să poată verifica dacă bunurile provin din așezări ilegale din teritoriile palestiniene ocupate sau din Înălțimile Golan.
Global Echo susține însă că sistemul eșuează deoarece se bazează pe declarațiile exportatorilor.
Comisia Europeană a propus suspendarea unor prevederi comerciale ale acordului cu Israelul în septembrie 2025, după ce o evaluare a constatat încălcarea clauzei privind drepturile omului, însă statele membre nu au ajuns la un acord pentru suspendare.
Spania a mers mai departe și a introdus o interdicție națională asupra importurilor din așezările din teritoriile palestiniene, măsură intrată în vigoare la finalul lui 2025.