Alina Gorghiu critică scrisoarea prin care liderii PPE și Renew Europe îi cer Ursulei von der Leyen să condiționeze plata a 770 de milioane de euro către România de modificarea legii ANI. Fosta ministră a Justiției spune că unul dintre argumentele folosite în document - faptul că Dominic Fritz este cetățean german ales primar în România - transmite, în opinia sa, un mesaj discriminatoriu.
„Dacă îl chema Fritzescu, mai exista scrisoarea? Mai greșesc și liderii europeni”, și-a început Gorghiu mesajul publicat pe Facebook.
Ea spune că nu contestă întreaga scrisoare și nici perspectiva politică exprimată de liderii celor două grupuri europene, ci se oprește asupra pasajului în care aceștia invocă cetățenia germană a lui Dominic Fritz și drepturile electorale de care acesta beneficiază în baza legislației europene.
În documentul trimis Ursulei von der Leyen se arată că primarul Timișoarei este „cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”, iar semnatarii susțin că mandatul său beneficiază astfel de protecția dreptului european.
Gorghiu: Protecția juridică nu poate depinde de pașaport
Alina Gorghiu spune că această formulare lasă impresia că un ales care este cetățean al altui stat UE ar beneficia de o protecție mai mare decât un cetățean român aflat în aceeași situație.
„Ce e deplasat este că transmite un mesaj profund discriminatoriu. Că statul de drept are cetățeni de rangul întâi și cetățeni de rangul al doilea. Iar protecția drepturilor fundamentale poate depinde de pașaportul persoanei”, a scris ea.
Gorghiu subliniază că România i-a permis lui Dominic Fritz să candideze și să fie ales primar în baza drepturilor pe care legislația europeană le acordă cetățenilor UE.
„România a respectat drepturile electorale ale cetățenilor europeni care candidează într-un alt stat membru, dovadă că Fritz este primar, neîmpiedicat de legislația noastră. Dar formularea oficialilor europeni ne subliniază că cetățenia germană i-ar conferi unui ales o protecție juridică mai puternică decât cea de care beneficiază cetățenii români”, a continuat ea.
Fosta ministră spune că principiile invocate în disputa privind legea ANI trebuie să fie aceleași pentru toți.
„Neretroactivitatea legii, securitatea juridică și respectarea mandatului obținut prin vot și a criteriilor de integritate se aplică în mod egal pe toți, indiferent de cetățenie. Cam asta e pe la noi, prin România”, a mai scris Gorghiu.
PPE și Renew cer blocarea celor 770 de milioane de euro
Reacția vine după ce Manfred Weber, liderul PPE, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe, i-au trimis Ursulei von der Leyen o scrisoare în care cer Comisiei Europene să nu elibereze cei 770 de milioane de euro din PNRR dacă reforma legislației privind integritatea nu respectă statul de drept și legislația europeană.
În centrul disputei se află prevederea supranumită „amendamentul Fritz”, introdusă în noua lege ANI. Aceasta permite încetarea mandatului unor aleși în cazul unor decizii definitive de conflict de interese sau incompatibilitate, inclusiv în situații în care faptele au fost constatate înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, are o decizie definitivă într-un dosar de conflict de interese administrativ. Liderii PPE și Renew susțin că noua prevedere ar putea duce la pierderea imediată a mandatului său și acuză că modificarea a fost concepută special pentru a-l viza. În scrisoare, cei doi invocă principiile neretroactivității și securității juridice și susțin că aplicarea unei sancțiuni noi unei persoane deja sancționate în baza legislației anterioare ridică probleme atât din perspectiva Constituției României, cât și a dreptului european.