Profesorul Dan Voiculescu a făcut o analiză amplă a României la final de an și susține că există trei mari probleme care afectează direcția țării: lipsa unui proiect național de impact, o criză morală care alimentează tensiunile sociale și economice și compromiterea ideii de patriotism autentic prin demagogie și populism. „Dacă nu se va realiza nimic în aceste direcții, răul vă continua să se întindă și să compromită viitorul națiunii noastre”, a scris acesta pe blogul său.
Potrivit acestuia, una dintre problemele majore este că, după succesul aderării la NATO și la Uniunea Europeană, clasa politică românească nu a reușit să stabilească și să urmeze constant un nou obiectiv major.
„Analizele la sfârșit de an sunt necesare din cel puțin două motive:
1. Te ajută să evaluezi reușitele, nereușitele și sensul pragmatic al existenței.
2. Îți înțelegi premisele și obiectivele concrete pentru anul care urmează.
Analizând România anului 2025, trag trei concluzii:
1. Încă nu avem un proiect de țară!
După succesul aderării la NATO și la Uniunea Europeană, clasa politică românească nu a reușit să stabilească și să urmeze constant un nou obiectiv major.
Cauzele acestui eșec sunt multiple: între 2005-2014, regimul Băsescu a funcționat ca o cangrenă care a distrus coeziunea socială, a hăituit antreprenorii români, a alungat din țară resursele de inteligență și dezvoltare – între 2007 și 2014, peste trei milioane de români au emigrat, cel mai mare exod, pe timp de pace, la nivel mondial; următorii zece ani, în timpul mandatelor președintelui Iohannis, România a evoluat doar din inerție, într-un registru minor, fără a dezvolta mari proiecte la nivel politic, economic sau social”, a mai subliniat acesta.
Profesorul Dan Voiculescu susține că, dacă în 2026, se va cristaliza un proiect de țară major, se va declanșa o reformă morală profundă și va fi asumat pragmatic patriotismul economic, atunci România va avea un an bun, marcat de Forța Binelui.
„2. Criza morală depășește și alimentează tensiunile economice și sociale.
După șapte rânduri de alegeri și invalidarea primului tur de scrutin prezidențial, România este încă foarte fragilă la nivel instituțional. Toate cele trei mari puteri (executivă, legislativă, judecătorească) sunt marcate de tensiuni și lupte interne.
În cadrul instituțiilor fundamentale ale democrației se resimte acut lipsa unor valori morale esențiale precum Demnitatea, Onoarea, Curajul – cele care constituie nucleul și Forța Binelui. În condițiile acestei crize morale, un strat gros de Rău pare că sufocă România.
3. Demagogia și populismul compromit ideea de patriotism autentic.
Patriotismul autentic înseamnă un atașament profund pentru propria țară – istorie, națiune, valori perene, responsabilitate pentru viitor! Reprezintă o valoare fundamental pozitivă, indispensabilă unei națiuni cu adevărat puternice.
Din păcate, în contextul unor mișcări populiste – care fie se folosesc ipocrit de valorile naționale, fie le atacă frontal, considerându-le “depășite” – ideea de patriotism pare compromisă. Din fericire, este doar o falsă percepție. Românii își iubesc țara. Iar cea mai simplă modalitate de a face diferența între patrioți și populiști este asumarea “patriotismului economic”.
Un patriot adevărat susține fructificarea responsabilă a resurselor naționale, consolidarea clasei de mijloc din România (motorul economiei și liantul societății) și parteneriate solide, transparente, echitabile cu Uniunea Europeană, Statele Unite și cu celelalte economii care împărtășesc valorile democratice. În schimb, un demagog își va striga strident iubirea de țară, dar va irosi resursele strategice, nu va susține clasa de mijloc (oameni educați și autonomi care nu pot fi manipulați) și va distruge parteneriate internaționale necesare României.
Sintetic:
Dacă în 2026, se va cristaliza un proiect de țară major, se va declanșa o reformă morală profundă și va fi asumat pragmatic patriotismul economic, România va avea un an bun, marcat de Forța Binelui.
Dacă nu se va realiza nimic în aceste direcții, răul vă continua să se întindă și să compromită viitorul națiunii noastre”, a încheiat profesorul Dan Voiculescu.