Descoperirea unui port scufundat în largul coastelor Egiptului ar putea oferi o piesă lipsă din puzzle-ul căutării de lungă durată a mormântului pierdut al Cleopatrei și totodată indicii despre activitatea maritimă antică a țării, susțin cercetătorii, relatează CNN.
O echipă de arheologi subacvatici, din care fac parte exploratoarea National Geographic Kathleen Martínez și exploratorul Bob Ballard, a scos la iveală rânduri de structuri impunătoare care ar putea fi coloane de peste 6 metri înălțime, aflate în Marea Mediterană. Cercetătorii au mai găsit podele din piatră lustruită, blocuri cimentate, ancore de corăbii și amfore – toate datând din perioada Cleopatrei.
Portul a fost descoperit după ce echipa a urmărit un tunel dezgropat anterior, cu o lungime de 1.305 metri, care părea să lege templul antic Taposiris Magna, aflat la 48 de kilometri vest de Alexandria, de mare.
Marinez crede că Taposiris Magna este un loc-cheie legat de înmormântarea Cleopatrei, deși mulți arheologi contestă ipoteza ei.
Rezultatele au fost anunțate pe 18 septembrie de Ministerul Egiptean al Turismului și Antichităților, publicate de National Geographic și prezentate în documentarul „Cleopatra’s Final Secret”, disponibil pe Disney+ și Hulu.
„Fac asta de 50 de ani. Am fost sub apă. Nu am mai văzut așa ceva niciodată. E clar că e ceva făcut de mâna omului”, a spus Ballard despre structurile subacvatice. Renumitul oceanograf, profesor emerit la Woods Hole Oceanographic Institution din Massachusetts, este cel care a descoperit epava Titanicului în 1985.
În timp ce o nouă săpătură de trei luni începe la templu și în situl subacvatic, Martinez, o avocată din Republica Dominicană transformată în diplomat și arheolog, spune că descoperirea reprezintă un pas promițător în căutarea ei de 20 de ani a mormântului reginei Cleopatra VII.
„Descoperirea mormântului Cleopatrei va fi una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului”, a declarat ea pentru CNN. „Egiptenii antici ne vorbesc prin mormintele lor, iar eu cred că ea a lăsat toate aceste informații importante pe care a vrut să le știm despre ea, despre epoca ei, despre felul în care gândea”.
Misterele morții Cleopatrei
Deși a trăit doar 39 de ani, Cleopatra a rămas în istorie drept una dintre puținele conducătoare femei și ultimul faraon al Egiptului.
Născută la Alexandria în anul 69 î.Hr., a devenit regină la 18 ani și a murit în 30 î.Hr., după ce a fost înfrântă de Octavian (viitorul împărat Augustus) la Bătălia de la Actium. În semn de victorie, romanii au distrus imaginile Cleopatrei pentru a o șterge din memorie. Doar șapte statui considerate a o înfățișa au supraviețuit, spune Martinez.
„Cleopatra este un mister și a devenit și un mit”, afirmă cercetătoarea. „Sunt atâtea întrebări despre ea, chiar și despre cum arăta. Descoperirea mormântului, dacă e intact, ar putea răspunde la toate”.
Legenda spune că, pentru a evita să fie capturată de romani, Cleopatra s-ar fi lăsat mușcată de o cobră în Alexandria. Dar circumstanțele exacte ale morții ei rămân necunoscute, unii cercetători sugerând că a murit prin ingestia unei otrăvi.
Ipoteza Martinez este că, după moarte, trupul Cleopatrei ar fi fost dus la Taposiris Magna, transportat prin tunel până la portul offshore și ascuns într-un loc secret.
În timpul vieții, Cleopatra era asociată cu zeița Isis, egiptenii considerând că figurile regale erau extensii ale divinităților. Martinez a analizat toate templele din jurul Alexandriei, excluzându-le pe cele prea mici sau care nu erau dedicate lui Isis, până ce a ajuns la ruinele marelui templu Taposiris Magna, din zona Borg El Arab.
În 2004, după ce a obținut licența de excavare, echipa ei a descoperit o placă de sticlă albastră cu inscripții grecești și hieroglife, care arăta că templul era dedicat zeiței Isis. La scurt timp, au fost găsite sute de monede cu chipul Cleopatrei.
În 2022, echipa a descoperit un tunel lung de 13 metri sub templu, care părea să ducă spre mare. Acolo, scufundările arheologice au scos la iveală ceea ce pare a fi un port interior scufundat, acum acoperit de corali.
Importanța descoperirii
Dr. Mohamed Ismail Khaled, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităților, spune că descoperirea portului scufundat aduce o contribuție semnificativă arheologiei maritime egiptene, mai ales că situl nu este menționat în sursele antice.
Ministrul Turismului și Antichităților, Sherif Fathy, afirmă că descoperirea arată cât de strategice erau coastele Egiptului pentru comerț și comunicare culturală cu lumea antică.
Între timp, Martinez și echipa ei continuă să cerceteze, sperând că fiecare pas o aduce mai aproape de mormântul Cleopatrei și, probabil, al lui Marc Antoniu, iubitul și aliatul ei politic, despre care textele istorice spun că a fost înmormântat alături de regină.
„Descoperirea mormântului ei ne-ar permite, cu tehnologia modernă, să aflăm exact cum a murit. Am putea chiar să îi reconstruim chipul”, a spus Martínez.
Îndoieli și scepticism
Totuși, mulți experți sunt sceptici. Paul Cartledge, profesor emerit de cultură greacă la Universitatea Cambridge, crede că Cleopatra a fost înmormântată în necropola regală din Alexandria, distrusă între timp de cutremure și creșterea nivelului mării.
Dr. Jane Draycott, lector de istorie antică la Universitatea din Glasgow, spune că nu există încă dovezi publicate în reviste academice pentru ipoteza Martinez, iar sursele literare indică faptul că mormântul ar fi fost la Alexandria, lângă palatul reginei și portul ei privat.
„Desigur, dacă mormântul ar fi descoperit și ar putea fi identificat fără echivoc, ar fi o descoperire incredibilă”, a spus Draycott.