Așa arăta fabrica Clujana în anii săi de glorie: La apogeu, producea 10 milioane de perechi de încălțăminte pe an. Apoi, a dat faliment

Imaginile de arhivă surprinse în 1955 în fabrica Clujana din Cluj-Napoca ilustrează una dintre cele mai importante uzine ale industriei românești din ultimul secol.

Timp de zeci de ani, Clujana a fost un simbol al producției de încălțăminte din România, exportând milioane de perechi de pantofi în zeci de țări și devenind, în perioada comunistă, cea mai mare fabrică de încălțăminte din Europa de Est.

După 1990, însă, compania a pierdut treptat piețele externe, a acumulat datorii și a intrat în insolvență, iar în cele din urmă și-a încetat activitatea. 

O fabrică înființată în urmă cu peste un secol

Istoria Clujana începe în 1911, când la Cluj a fost înființată fabrica de pielărie și încălțăminte „Renner”, una dintre cele mai moderne unități industriale din Imperiul Austro-Ungar la acea vreme.

După Al Doilea Război Mondial, fabrica a fost naționalizată și a primit numele Clujana, devenind una dintre întreprinderile strategice ale industriei ușoare din România.

În anii '50 și '60, statul a investit masiv în extinderea capacităților de producție, iar fabrica a devenit unul dintre cei mai mari angajatori din Cluj.

În perioada de vârf, aici lucrau peste 10.000 de oameni, iar producția depășea 10 milioane de perechi de încălțăminte anual, potrivit datelor istorice prezentate de autorități și de companie de-a lungul timpului. Clujana producea atât pentru piața internă, cât și pentru export, în Europa, Orientul Mijlociu și America de Nord.

Cum a devenit cea mai mare fabrică de încălțăminte din Europa de Est

În perioada comunistă, Clujana era unul dintre cele mai importante centre industriale ale României. Fabrica producea încălțăminte din piele, bocanci, cizme și pantofi pentru populație, dar și pentru armată și pentru export.

Datorită investițiilor constante și integrării întregului proces de producție – de la prelucrarea pieilor până la produsul finit –, Clujana a ajuns să fie considerată cea mai mare fabrică de încălțăminte din Europa de Est. Produsele fabricate la Cluj erau exportate în peste 30 de țări, iar marca devenise cunoscută pentru rezistența și calitatea încălțămintei.

Fotografiile realizate în 1955 surprind una dintre perioadele de dezvoltare accelerată a fabricii, când producția era organizată în fluxuri industriale moderne pentru acea vreme.

Ce s-a întâmplat cu fabrica Clujana după Revoluție

După 1989, Clujana s-a confruntat cu aceleași probleme care au afectat numeroase foste întreprinderi de stat: pierderea piețelor tradiționale, concurența importurilor ieftine, lipsa investițiilor și dificultățile de adaptare la economia de piață.

Numărul angajaților s-a redus constant, iar producția a scăzut de la an la an. Deși au existat mai multe încercări de relansare a brandului și de modernizare a activității, compania a continuat să acumuleze dificultăți financiare.

În ultimii ani, Consiliul Județean Cluj, acționarul majoritar, a decis încetarea activității comerciale a societății și valorificarea patrimoniului acesteia prin proiecte cu finanțare europeană. 

Cronologia declinului fabricii Clujana după 1989

1989–1993: Pierderea piețelor tradiționale

După căderea regimului comunist, Clujana pierde rapid piețele externe din fostul bloc sovietic și contractele garantate de stat. Economia de piață aduce concurență puternică din import, iar fabrica rămâne cu o structură supradimensionată și costuri ridicate de producție. 

1994–1997: Scăderea comenzilor și primele disponibilizări

Producția continuă să scadă de la an la an. În lipsa investițiilor și a modernizării, fabrica își pierde competitivitatea, iar conducerea începe reducerea personalului. Sunt acumulate datorii importante către stat și furnizori. 

1998: Activitatea este oprită

În 1998 sunt făcute concedieri colective masive, iar activitatea fabricii este practic suspendată. Mii de angajați își pierd locurile de muncă. În paralel începe valorificarea unor active ale societății pentru acoperirea datoriilor. 

1999: Falimentul

În 1999 Clujana este declarată oficial în faliment și își închide porțile. Potrivit documentelor companiei, la acel moment mai avea aproximativ 2.800 de angajați, față de peste 10.000 în perioada de vârf din anii '80. 

1999–2003: Vânzarea activelor

În cadrul procedurilor de executare și lichidare sunt scoase la vânzare active ale fostei platforme industriale. Potrivit informațiilor publicate la acea vreme, până în 2003 au fost valorificate 19 active, pentru aproximativ 1,7 milioane de dolari. 

2003: Fabrica trece la Consiliul Județean Cluj

Guvernul decide transferul pachetului majoritar de acțiuni către Consiliul Județean Cluj, cu obiectivul salvării mărcii Clujana și reluării producției. 

2004: Relansarea

Este redeschisă o mică secție de producție cu doar 35 de angajați, față de zecile de linii de producție existente înainte de 1989. Activitatea este reluată în principal în sistem lohn, pentru clienți externi. 

2005–2017: Încercări de revitalizare

Clujana își redeschide magazine proprii, încearcă relansarea brandului și crește treptat numărul de angajați la câteva sute. Totuși, fabrica nu mai reușește să atingă nivelurile istorice de producție și rămâne dependentă de comenzile externe și de sprijinul autorităților locale. 

2018: Intrarea în insolvență

Din cauza datoriilor acumulate, Clujana intră în procedură de insolvență. Este întocmit un plan de reorganizare care urmărește continuarea activității și restructurarea companiei. 

2020: Ieșirea din insolvență

Tribunalul Specializat Cluj aprobă închiderea procedurii de insolvență, iar fabrica își continuă activitatea într-o formă mult redusă comparativ cu perioada comunistă. 

2025–2026: Sfârșitul activității industriale

În ultimii ani, Consiliul Județean Cluj a decis încetarea activității de producție și reconversia fostei platforme industriale. O parte a fabricii va fi transformată, cu finanțare europeană, într-un hub regional de inovare, cercetare și transfer tehnologic, păstrând numele Clujana.

Clujana va fi transformată într-un hub regional de inovare

Consiliul Județean Cluj și Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest au anunțat lansarea proiectului Clujana Innovation Hub Regional, care va transforma o parte din fosta platformă industrială într-un centru dedicat inovării, cercetării aplicate și transferului tehnologic. Proiectul urmează să fie finanțat din fonduri europene și va păstra numele Clujana, ca omagiu adus istoriei fabricii. 

Potrivit autorităților, viitorul hub va include un FabLab pentru prototipare și dezvoltare de produse, un incubator de afaceri pentru startup-uri și IMM-uri, spații de co-working, laboratoare și servicii de transfer tehnologic care să conecteze universitățile și institutele de cercetare cu mediul economic. Clădirile existente vor fi consolidate, renovate și dotate cu echipamente moderne. 

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că obiectivul investiției este revitalizarea fostei platforme industriale și transformarea acesteia într-un centru regional pentru inovare și dezvoltare economică, capabil să sprijine antreprenorii și companiile din întreaga regiune de Nord-Vest.