Israelul îl atacă pe Erdogan după discursul său de la ONU: „E un sultan de hârtie”
Publicat acum 51 minute
Rusia pregătește noi atacuri cu dronă în Europa, iar de această dată ținta vor fi țările mediteraneene, relatează publicația spaniolă El Mundo. Serviciile de informații din SUA au reușit să obțină informațiile privind planurile Kremlinului și le-au trimis deja aliaților europeni.
„Urmează să folosească drone lansate de pe mare, ascunse în containere la bordul unor nave. Nu este deloc dificil”, explică o sursă apropiată de ministerul apărării lituanian, vorbind sub rezerva anonimatului.
Justificarea pentru o asemenea escaladare este vehiculată de ceva timp. Rusia a repetat de mai multe ori că furnizarea de armament, informații și consilieri militari Ucrainei transformă țările occidentale în „participante la război” și, prin urmare, în „ținte legitime”.
Până acum, Rusia a acționat sub ceea ce experții numesc „pragul războiului”, evitând operațiuni care ar putea declanșa un răspuns coordonat al NATO. În schimb, a desfășurat o campanie tot mai amplă de sabotaj împotriva unor obiective din țările care sprijină Ucraina, precum și incidente izolate aparent menite să testeze limitele și reacția occidentală, mai scrie publicația spaniolă.
Atacuri tot mai dese cu drone
O primă escaladare a avut loc în urmă cu un an, când 19 drone fără muniție au deviat în spațiul aerian polonez. Punctul major de cotitură a fost recentul incident cu drone înarmate de la aeroportul din Leipzig, pe care autoritățile germane îl atribuie serviciilor de informații ruse.
Autoritățile lituaniene cunosc acum chiar și tipul de dronă pe care Rusia l-ar putea folosi împotriva Spaniei, Franței sau Italiei. Ar fi vorba despre Gerbera, un aparat de aproximativ doi metri lungime, cu o anvergură de 2,5 metri, o greutate de până la 18 kilograme, o viteză de aproximativ 160 de kilometri pe oră și o autonomie maximă declarată de 600 de kilometri, în funcție de încărcătura explozivă și de factori naturali precum direcția în care bate vântul.
O navă comercială poate transporta mai multe asemenea aparate, iar lansarea lor cu ajutorul unei catapulte este mult mai simplă decât în cazul dronelor Shahed sau Geran, considerabil mai mari.
Dacă ar fi lansată de la 200 sau 300 de kilometri de coastă, drona ar avea nevoie de aproximativ o oră și un sfert până la două ore pentru a ajunge la țintă, în funcție de viteza reală. Încărcătura sa redusă nu este suficientă pentru distrugerea unei instalații de mari dimensiuni, dar poate provoca un incendiu, avaria echipamente expuse sau determina închiderea temporară a unui port ori aeroport. Efectul urmărit ar putea fi astfel atât politic și economic, cât și material.
Lituania, la fel ca alte țări, deține aceste informații de la scurt timp după misterioasa vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, pe 25 august. Ratcliffe a sosit la bordul unui avion militar american care făcuse escală la Riga, chiar pe flancul baltic al NATO.
Nu există informații publice că ar fi avut întâlniri în Letonia, însă surse diplomatice dintr-o țară baltică au confirmat că știau dinainte despre deplasare și că ulterior au fost informate despre conținutul discuțiilor. The Wall Street Journal și Politico au relatat că Ratcliffe a mers la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu lanseze niciun atac sau nicio provocare împotriva NATO.
Potrivit unor surse familiarizate cu avertismentul, guvernele Spaniei, Franței și Italiei au fost și ele informate că Rusia pregătește o posibilă operațiune cu drone împotriva uneia dintre aceste țări.
Avertismentul coincide cu reacția neobișnuită a lui Emmanuel Macron: după ce a convocat Consiliul de Apărare pe 16 septembrie, două zile mai târziu i-a chemat la Palatul Elysee pe liderii tuturor partidelor și pe candidații la alegerile prezidențiale din 2027.
Mai mulți analiști militari consultați au confirmat că știu despre existența unui raport CIA distribuit mai multor guverne europene, foarte precis în descrierea posibilului atac și căruia autoritățile franceze îi acordă o credibilitate ridicată.
Ținte mediteraneene
De ce ar fi vizate Spania, Franța sau Italia? Toate cele trei țări vor avea campanii electorale și alegeri în 2027 și dispun de forțe politice radicale capabile să exploateze teama populației și oboseala față de sprijinirea Ucrainei. Mai ales în Franța și Italia există legături sau poziții politice evident apropiate de interesele Kremlinului.
Chiar ieri, candidatul francez de stânga, Jean-Luc Melenchon, a pus intensificarea amenințării ruse în Europa pe seama „atacurilor cu rază lungă de acțiune” lansate de Ucraina pe teritoriul Rusiei.
Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă și fost colaborator al Academiei de Apărare din Regatul Unit, avertizează că distanța Spaniei față de Rusia nu îi garantează securitatea.
„Nu neapărat țările din prima linie vor fi vizate. Ținta va fi acolo unde se află cel mai slab punct al Europei”, spune el.
Printre posibilele puncte vulnerabile, Giles menționează „țări precum Regatul Unit sau Spania, care nu au investit în sisteme integrate de apărare aeriană și antirachetă adecvate amenințării rușilor”.
Obiectivul principal al unei operațiuni cu drone Gerbera lansate de pe o navă comercială nu ar trebui neapărat să fie provocarea unor distrugeri masive. Cu o încărcătură explozivă de aproximativ patru sau cinci kilograme, aparatul este mai util pentru închiderea unui aeroport, provocarea unui incendiu, survolarea unei instalații militare sau demonstrarea faptului că Rusia poate lovi adânc în teritoriul european.
„Rusia urmărește unde ar avea cel mai mare impact o anumită acțiune, din cauza lipsei de reziliență, a slabei pregătiri a apărării civile și a fragilității politice”, spune Giles.
Alegerea țintei, explică el, depinde de „o ecuație care se schimbă permanent”: Rusia calculează unde poate obține cel mai mare efect în raport cu riscurile și resursele pe care este dispusă să și le asume.
Ideea lansării unor drone de pe mare împotriva NATO a fost adusă în discuție încă în urmă cu un an de publicația ucraineană Defense Express: drone Gerbera transportate la bordul petrolierelor din flota fantomă și lansate cu catapulte din apele internaționale.
Planurile rușilor
„Federația Rusă a mai testat lansarea de aparate fără pilot de la bordul navelor. De exemplu, în 2020, ZALA, o companie rusă producătoare de drone asociată concernului de armament Kalașnikov, a făcut lansări demonstrative de drone de pe o ambarcațiune aflată în mișcare”.
În octombrie 2024, Rusia a reluat aceste experimente de pe o platformă maritimă aproape staționară.
Dincolo de exerciții, a existat deja și un incident în Marea Baltică. În februarie, o unitate navală suedeză a detectat o dronă care decola de pe nava rusească de informații radioelectronice Zhigulevsk în strâmtoarea Oresund. Suedia a bruiat aparatul și a calificat zborul drept o încălcare a spațiului său aerian.
În acele zile, portavionul francez Charles de Gaulle se afla la Malmo. Drona a rămas la peste zece kilometri distanță și nu a fost identificată.
Iar pe 14 septembrie, o navă de război rusească a lansat două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez care efectua o misiune obișnuită de supraveghere în apele internaționale ale Mării Baltice.
În cercurile ruse apropiate de mediul militar, flancul sudic al Mediteranei este deja prezentat drept o posibilă direcție din care Franța ar putea fi amenințată, fiind publicată chiar și o listă de posibile ținte.
Pe 19 septembrie, la doar o zi după reuniunea convocată de Macron, influentul canal de Telegram Rîbar a publicat o hartă a Mediteranei cu titlul „Medicină rusească împotriva aroganței franceze”.
Textul imagina furnizarea de drone Gheran-5 Algeriei și indica faptul că acestea ar putea lovi fabrici aeronautice, baze militare, centrale nucleare și complexe petrochimice din sudul Franței.
„Impresia pe care rușii vor să o creeze este că pot avea propria lor operațiune «Spiderweb»”, explică sursa lituaniană, referindu-se la spectaculoasa operațiune în care Ucraina a ascuns drone în containere transportate cu camioanele prin Rusia, fără știrea șoferilor, și le-a lansat în apropierea unor aerodromuri ruse pentru a distruge mai multe avioane.
Surse din serviciile de informații ale țărilor baltice leagă agresivitatea tot mai mare a Rusiei de pagubele provocate sectorului său energetic de atacurile ucrainene.
Recenta intensificare a operațiunilor rusești de sabotaj urmărește mai multe obiective: reducerea sprijinului pentru Ucraina, provocarea unor diviziuni în cadrul NATO și alarmarea populației europene.
Și Polonia dispune de informații similare. Prim-ministrul Donald Tusk a avertizat asupra unor posibile atacuri rusești cu drone sau rachete împotriva țărilor care ajută Ucraina și a subliniat că aceste state și-au demonstrat deja capacitatea de a opri asemenea operațiuni sau de a-i identifica pe autorii și comanditarii lor.
Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a avertizat și el. „Rusia nu se va ascunde. Trebuie pur și simplu să prevenim consecințele”.
Anvergura dronei Gerbera este puțin mai mare decât lățimea interioară obișnuită a unui container. Aparatul ar putea fi transportat cu aripile demontate, pliate sau așezat în diagonală și apoi pregătit pentru lansare pe puntea navei.
Astfel de drone au ajuns deja în spațiul aerian al UE. Un Gerbera-2, variantă a dronei rusești, recuperat recent în apropierea coastei poloneze, avea un focos de fragmentare cu detonator și aproximativ patru kilograme de explozibil.
Incidentul respectiv nu a implicat însă o lansare de pe mare. Cel mai probabil, drona venise din Kaliningrad și traversase Lituania.
Metoda nu este folosită exclusiv de Rusia: Ucraina lansează deja drone aeriene de pe platforme maritime. Unii analiști cred că aceasta ar putea reprezenta una dintre variantele de răspuns.
Într-un articol Bloomberg, o persoană apropiată Kremlinului a avertizat asupra intenției Rusiei de a pedepsi Europa pentru sprijinul acordat Ucrainei.