Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a avertizat, la conferința de presă în care a prezentat raportul asupra inflației, că trebuie să avem „cât mai repede” un guvern cu puteri depline, iar corecția fiscală trebuie continuată. Șeful BNR a adăugat că această criză politică afectează investițiile și că România are nevoie de stabilitate pentru a avea o „recoltă bună”. Mugur Isărescu a declarat că, deocamdată, cursul leu-euro este echilibrat, dar inflația este din nou în creștere. Astfel, noua prognoză a BNR pentru inflație este de 5,5% în decembrie 2026, urmând ca în decembrie 2027 să ajungă la 2,9%.
În luna februarie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat că BNR a revizuit în creștere, la 3,9%, de la 3,7%, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, anticipând că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027. Datele însă s-au schimbat.
„Va crește până în iulie, nici noi nu știm exact, sunt mulți factori. Probabil că se va duce până la 11%, dar creșterile sunt mici, pentru ca apoi în iuilie-august-septembrie să avem deja o inflație de 6%, iar spre sfârșitul anului peste 5% (...) undeva pe 5,5% la sfârșitul anului, în jurul acestui nivel e posibil ca și în Europa inflația să crească. S-ar putea ca în toamnă să nu mai fim campioni la inflație, ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi (...) În vară dispare cocoașa”, a declarat Mugur Isărescu.
În prezent, rata inflației în România este de 10,7%. Guvernatorul BNR a explicat că estimările anterioare ale BNR privind inflația au fost date peste cap de conflictul din Orientul Mijlociu.
„Restrângerea cererii de consum au făcut ca prețurile să scadă, însă creșterea abruptă prețurilor la țiței a avut efectul opus. Energia, combustibilul și gazele au dus la creșterea inflației. Se vorbește, nu doar la noi, în toată Europa, despre inflația Ormuz, care a provocat șocuri la îngrășăminte, la produse chimice, materii prime agricole, aluminiu, țiței.
Inflația de bază, cea pe care putem să o controlăm noi, a decelerat ușor pe fondul scăderii consumului și costurile scăzute cu forța de muncă. E bine pentru inflație. Dar pentru societate nu e plăcut. Să ai o deteriorare a veniturilor din cauza inflației. Companiile au redus cheltuielile cu angajații din cauza scăderii consumului”, a mai spus șeful BNR.
Mugur Isărescu: „Criza politica nu ajută”
Mugur Isărescu a subliniat că este extrem de important ca România să fie stabilă politic și a spus că trebuie învestit un guvern cu puteri depline „cât mai repede”.
„Se pare că la nivelul actual ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piaţă.
Depinde însă de continuarea constrângerii fiscale, continuarea corecţiei fiscale şi de stabilitatea politică. Pieţele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern şi continuarea corecţiei fiscale.
Şi atenţie, iar mai spun ceva ca să se reţină. De multe ori nu numai faptele strică, şi vorbele. Sunt momente în istoria, cel puţin financiară, când vorbele spuse aiurea sunt mai tari sau în momente nepotrivite
Am avut creștere a investițiilor în trimestru 3 și 4 2025. Sperăm să avem și în primul trimestru din 2026. Criza politica nu ajută în acest sens. Avem nevoie de stabilitate. Știți vorba aia: Plouă în mai, avem mălai. Deci sperăm la o recoltă bună”, a spus guvernatorul BNR.
„Noi nu am ţinut cursul artificial”
În ceea ce privește cursul leu-euro, Isărescu a atras atenția că nu a fost menținut stabil artificial.
„Noi nu am ţinut cursul artificial şi asta se vede din evoluţia rezervelor. Trebuia să vindem cantităţi mari de valută ca să fi ţinut cursul jos artificial. Şi atunci cum mai creşteau rezervele internaţionale? Au crescut cu 40 de miliarde în ultimii cinci ani, 40 de miliarde de euro, adică s-au dublat.
Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi evitând ca leul să se aprecieze. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene, din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, pentru că când au nevoie de bani, de lei, ei nu vând 20 de milioane. Ne vând nouă un miliard, două miliarde de euro. Şi vă daţi seama, într-o piaţă care este destul de subţire, piaţa noastră valutară, ce înseamnă să vinzi într-o zi un miliard de euro? Înseamnă o apreciere puternică a cursului, pe urmă o depreciere”, a explicat Isărescu.
Guvernul BNR a mai precizat că dacă BNR ar fi lăsat Ministerul de Finanţe să vândă surplusul de valută atunci cursul ar fi putut ajunge la 4,4.
„Acum câţiva ani am făcut un calcul că dacă am fi lăsat ca Ministerul de Finanţe să vândă surplusul de valută sau surplusul, ei nu pot să consume la interior valută, cel mult să-şi plătească o parte direct, o parte din datorii în valută, dar toate le fac prin Banca Naţională. Dacă nu ne-ar fi vândut nouă şi s-ar fi dus toţi aceşti 40 de miliarde care s-au adunat în rezerva Băncii Naţionale, în piaţa valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4, nu ştiu. E o speculaţie contrafactuală, dar e clar că cursul s-ar fi apropiat”, a mai transmis Mugur Isărescu.
Banca Națională a României a organizat marți o conferință de presă, susținută de guvernatorul Mugur Isărescu, pentru prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.
În ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Potrivit estimărilor BNR, rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării cotelor de TVA și accizelor, de la 1 august.
În următoarele trei trimestre, inflația se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă.