Folosind arheologia, antropologia și analizele ADN, experții maghiari au reconstituit chipuri din epoca romană și le-au asociat cu povești de viață imaginare inspirate din dovezi istorice, scrie Euronews.
O țărancă, un soldat și un sclav care au trăit acum aproape 2.000 de ani au primit chipuri noi - și povești imaginare - într-o nouă expoziție fascinantă din Budapesta.
La Muzeul Aquincum, craniile din epoca romană descoperite în orașul antic Aquincum au fost transformate în reconstituiri faciale realiste, oferind vizitatorilor o privire asupra oamenilor care au trăit odinioară la îndepărtata frontieră a imperiului.
Expoziția, intitulată „Odată eram ca voi”, a utilizat arheologia, antropologia, genetica și imaginația istorică în speranța de a reconecta publicul modern cu cei ale căror rămășițe au supraviețuit timp de aproape două milenii.
Expuse alături de craniile lor originale, fețele reconstituite sunt însoțite de nume fictive, ocupații și posibile povești de viață - o încercare de a-i face pe locuitorii antici din Aquincum să se simtă mai puțin ca niște obiecte arheologice și mai mult ca niște oameni reali.
„În timpul săpăturilor găsim craniile, scheletele, le documentăm, putem spune aproximativ dacă au aparținut unui bărbat sau unei femei, iar descoperirile ajung în camera de depozitare corespunzătoare, dar asta e tot. Corpurile nu au greutate, nu au viață, nu au suflet”, a declarat Dr. Lóránt Vass, arheolog și co-curator al expoziției.
El a continuat: „În legătură cu această expoziție, ne-am gândit ce se întâmplă dacă îi aducem pe acești oameni mai aproape de vizitatori folosind descoperiri arheologice, informații furnizate de inscripții, rezultatele studiilor antropologice și rezultatele arheogeneticii.”
Experții au analizat forma și structura craniilor, alături de dovezi arheologice și cercetări ADN, pentru a estima detalii precum structura facială, posibila ascendență și chiar caracteristici precum părul, pielea și culoarea ochilor.
Cele mai realiste reconstrucții au fost create de artista de reconstrucție facială Emese Gábor, care lucrează dintr-un studio din Budakeszi, lângă Budapesta.
Folosind replici imprimate 3D ale craniilor originale, ea a reconstruit cu atenție fețele strat cu strat, studiind oasele înainte de a modela mușchii și trăsăturile.
O față reconstituită a unui copil din epoca romană, imaginat ca membru al unei familii de vopsitori textili, este expusă la Muzeul Aquincum din Budapesta.
Însă, deși fețele sunt bazate pe dovezi științifice, identitățile și biografiile atașate acestora nu sunt reale. Curatorii au creat posibile nume, locuri de muncă și medii pe baza a ceea ce cercetătorii știu despre viața în Aquincum.
„Totul este ficțiune. Din păcate, nici măcar nu știm numele reale ale acestor oameni. Am încercat să încorporăm în poveștile lor de viață imaginare tot ceea ce ne-au oferit studiile antropologice și genetice. Dar, indiferent de situație, este tot ficțiune. De fapt, nu putem spune că au trăit așa, că s-a întâmplat așa, dar ar fi putut trăi așa”, a spus Dr. Péter Vámos, arheolog și co-curator al expoziției.
Cercetătorii au folosit obiceiuri istorice de numire, inscripții și studii antropologice pentru a crea scenarii plauzibile pentru indivizi.
Pe lângă reconstrucțiile faciale, vizitatorii pot vedea un loc de înmormântare reconstituit și o mumie din epoca romană.
„Odată eram ca voi” este expusă la Muzeul Aquincum din Budapesta până pe 31 octombrie 2027.