Cătălin Drulă este candidatul USR la Primăria Capitalei și este printre primii care și-au anunțat intenția de a accede către funcția de primar general al Capitalei. Fost ministru al Transporturilor și în momentul de față deputat de Timiș, Cătălin Drulă și-a oficializat candidatura la Primăria București pe data de 2 noiembrie, în cadrul unui eveniment la care a participat și președintele Nicușor Dan.
Și-a depus candidatura pe data de 12 noiembrie.
CV-ul lui Cătălin Drulă, studii și funcții ocupate
Potrivit CV-ului său de pe site-ul Camerei Deputaților, acesta și-a început formarea la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, iar apoi a plecat la Universitatea din Toronto, una dintre cele mai puternice instituții de profil din America de Nord. A absolvit licența în Informatică cu o medie aproape perfectă – 3,93 din 4 – iar ulterior a continuat masteratul în același domeniu, cu o teză dedicată optimizării consumului de energie în rețelele oportuniste Bluetooth. A urmat și un stagiu de cercetare la Institutul Național Politehnic din Grenoble, în cadrul unui program de schimb cu universitatea canadiană.
După absolvirea cursurilor universitare, a lucrat ca inginer software și specialist în rețele și procesare de semnale. A fost implicat în proiecte de robotică la Willow Garage, contribuind la sistemul operativ pentru roboți ROS, a dezvoltat tehnologii de teleprezență la Suitable Technologies și a lucrat la soluții critice pentru livrarea de sânge cu drone, în perioada petrecută la Zipline. Înainte de toate acestea, a fondat un startup – Personal Networks – unde a creat o platformă de marketing de proximitate prin Bluetooth, ProxyCast, într-o perioadă în care astfel de soluții erau încă pionierat.
În 2015 a fondat Asociația Pro Infrastructură, organizație cunoscută pentru monitorizarea proiectelor de autostrăzi, presiunea constantă asupra autorităților și filmările aeriene cu evoluția lucrărilor.
Intrarea oficială în aparatul guvernamental s-a produs în 2016, când a devenit consilier de stat în Cancelaria premierului, cu responsabilități pe zona infrastructurii de transport. Un an mai târziu a fost ales deputat USR, reprezentând Timiș, și a condus Comisia pentru Tehnologia Informației în perioada 2017-2019. Ulterior, din 2020, a ocupat funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii.
Programul lui Cătălin Drulă pentru Primăria București
Cătălin Drulă intră în cursa pentru Primăria Capitalei cu două propuneri majore care, dacă ar fi implementate, ar schimba radical felul în care funcționează Bucureștiul: bugetul unic metropolitan și Parcul Uranus – un proiect de reconectare a Parlamentului cu orașul și de recuperare urbanistică a unei zone mutilate de regimul Ceaușescu.
Drulă este, în prezent, singurul candidat care a depus în Parlament un proiect de lege pentru aplicarea referendumului inițiat de Nicușor Dan privind bugetul unic al Capitalei – referendum validat de bucureșteni, dar niciodată pus în practică. Ideea este următoarea: banii orașului trebuie readuși într-un singur buget, astfel încât proiectele mari, cele care țin în viață Bucureștiul, să poată fi finanțate coerent și predictibil.
În forma actuală, Capitala e împărțită în șapte bugete și șapte „mini-orașe” care trag fiecare într-o direcție, risipind bani și energie. Sectoarele au venituri mari, dar nu pot rezolva problemele majore ale orașului: transportul public, traficul, termoficarea, poluarea. Acestea sunt responsabilitatea Primăriei Generale, care rămâne însă cu resurse din ce în ce mai puține.
„Bugetul unic înseamnă că toate aceste venituri merg în același loc și finanțează întâi prioritățile mari ale orașului. Iar bugetele sectoarelor sunt alocate secundar după ce ne ocupăm de prioritățile mari”, explică Drulă.
Modelul nu este o invenție nouă. Așa a funcționat Bucureștiul până în 2001, când administrația a fost spartă în șase sectoare cu atribuții paralele – o decizie politică a lui Adrian Năstase, menită să diminueze puterea primarului general de atunci, Traian Băsescu.
Un buget unic ar însemna decizie comună, cheltuieli planificate, investiții mari făcute la timp și o logică urbană unitară, nu un puzzle de inițiative locale fără legătură între ele. Sunt bani care ar putea resuscita orașul: înlocuirea a sute de kilometri de țevi, bulevarde modernizate, tramvaie noi, spații publice îngrijite, parcuri și infrastructură verde.
A doua mare propunere a lui Cătălin Drulă este Parcul Uranus. Vorbim despre un proiect de aproape 80 de hectare în jurul Palatului Parlamentului, pe terenuri care astăzi sunt inaccesibile, închise sau folosite strict de instituții.
Candidatul USR la Primăria Capitalei a trimis o scrisoare oficială către Biroul Permanent al Camerei Deputaților și Senatului, cerând sprijin pentru deschiderea zonei către public. Proiectul completează inițiativa consilierilor USR Nicorel Nicorescu și Naomi Reniuț Ursoiu, depusă în Consiliul General, care propune o asociere între mai multe instituții – Primăria Capitalei, Camera Deputaților, Senatul României, Patriarhia, Academia Română și Metrorex – pentru realizarea parcului.
Demersul are și o încărcătură istorică. Înainte de ridicarea Casei Poporului, aici era cartierul Uranus, ras de pe fața pământului în anii ’80. Mii de oameni au fost mutați forțat, sute de case și monumente au fost demolate. Astăzi, în locul cartierului există o curte imensă închisă între zidurile Parlamentului.
„A venit momentul ca Parlamentul României să facă un gest de deschidere și de reparație către bucureșteni și către toți românii. După cum știți, Palatul Parlamentului și terenul din jurul său au o istorie traumatizantă pentru orașul București”, spune Drulă.
În multe orașe europene, spațiile din jurul parlamentelor sunt zone de dialog civic, cultură și promenadă. La Oslo, două piațete enorme stau permanent pline de oameni. În Berlin, Reichstag-ul este înconjurat de o peluză uriașă de peste 37.000 mp. Sunt spații simbolice, deschise vizitatorilor, și mai ales un semn că instituțiile statului nu trăiesc izolate de cetățeni.
În București, imaginea este opusă: garduri, restricții, zone moarte urbanistic.
„La noi, avem această barieră pusă între Parlament și cetățeni. Și un spațiu care este răpit oamenilor. Cum ar fi ca aici să avem un parc? Să nu mai existe o fortăreață, niște garduri imense care pun o barieră între oameni și oamenii politici”, afirmă Drulă.
Proiectul prevede formarea unei înțelegeri între toate instituțiile implicate, pentru a stabili pașii concreți. Drulă subliniază că Parcul Uranus nu e doar un proiect urbanistic, ci un gest de reconciliere cu orașul – și o ocazie pentru Parlament de a-și schimba relația cu oamenii.
Dacă ar fi realizat, Parcul Uranus ar deveni unul dintre cele mai mari spații verzi din centrul Bucureștiului – un loc pentru relaxare, evenimente, cultură și viață urbană autentică. Iar împreună cu bugetul unic metropolitan, ar putea pune bazele unui București coerent, modern și previzibil, desprins din logica ultimilor 20 de ani, în care Capitala a funcționat ca șase orașe independente sub aceeași umbrelă.
Realizările lui Cătălin Drulă în funcția de ministru al Transporturilor
Cătălin Drulă a condus Ministerul Transporturilor și Infrastructurii între decembrie 2020 și septembrie 2021.
Unul dintre cele mai importante obiective finalizate în timpul mandatului său este nodul rutier de mare viteză de la Sebeș, intersecția autostrăzilor A1 și A10, o piesă critică pentru traficul de tranzit din vestul țării. Finalizarea acestui nod a rezolvat un blocaj de ani de zile, fluidizând circulația pe una dintre cele mai aglomerate rute ale României.
Tot în aceeași perioadă a fost reabilitat sectorul DN68A dintre Coșava și Coșevița, cunoscut în mod ironic drept „rușine națională”. Porțiunea era unul dintre cele mai degradate drumuri din rețeaua națională, iar lucrările finalizate au transformat complet legătura dintre Lugoj și Deva.
La nivel de noi investiții, Drulă a semnat contractele pentru drumul expres de legătură dintre Oradea și autostrada A3, un proiect strategic pentru întreaga regiune de nord-vest. Tot în timp ce era ministru al Transporturilor s-a finalizat și pasajul suprateran de la Mogoșoaia, un nod critic pentru traficul dintre București și zonele periurbane, în special Otopeni, Buftea și Chitila.
În același timp, la nivelul infrastructurii de autostrăzi a fost lansat procesul de modernizare și concesionare pentru 13 spații de servicii pe A1 și A2 – benzinării, parcări civilizate și zone de odihnă. Era o lipsă cronică pe rețeaua rutieră, iar în mandatul lui Drulă, aceste contracte au fost în sfârșit semnate, după ani de blocaje.
Unul dintre cele mai mari rezultate ale mandatului este absorbția record de fonduri europene: 3,7 miliarde de lei atrași în investiții până în august 2021 – cea mai mare sumă folosită vreodată de Ministerul Transporturilor într-un interval similar.
Pe zona feroviară, considerată tradițional „Cenușăreasa transporturilor”, Drulă a început un program de reînnoire a infrastructurii: peste 100 de kilometri de cale ferată au fost modernizați, inclusiv tronsoane critice precum Buzău – Făurei, iar zeci de kilometri de șină veche au fost înlocuiți. S-au făcut investiții în electrificare, aparate de cale, macazuri și traverse – componente esențiale ale unei rețele feroviare moderne.
Tot în mandatul său au fost incluse și finanțate proiectele majore din PNRR, cu accent pe autostrada A7 – „coloana vertebrală” a Moldovei – și pe reabilitarea rețelei feroviare din aceeași regiune. A fost pentru prima dată când Moldova primea un pachet coerent de investiții, garantat financiar la nivel european.
Un moment simbolic al mandatului l-a reprezentat demolarea chioșcurilor ilegale de la metrou.
Familia lui Cătălin Drulă. Cine este partenera lui
Cătălin Drulă nu este căsătorit oficial, însă formează un cuplu cu Raluca Păun. Împreună au doi băieți, Matei și Victor.
Ce avere are Cătălin Drulă
Potrivit ultimei declarații de avere, ce a fost depusă pe site-ul Camerei Deputaților în luna iunie a acestui an, la capitolul bunuri imobile, Drulă declară un teren intravilan de 1.490 mp în Mogoșoaia, achiziționat în 2014 prin contract de vânzare-cumpărare, pe numele său. În ceea ce privește bunurile mobile, figurează un autoturism BMW fabricat în 2012, cumpărat prin contract de vânzare-cumpărare.
Cătălin Drulă are conturi deschise la BCR, Banca Transilvania, Credit Europe Bank, Saxo Bank, Revolut, Swiss Capital, Interactive Brokers și BT Trade, în mai multe valute: lei, euro, dolari și franci elvețieni. Soldurile variază de la câteva sute la sume de ordinul miilor și zecilor de mii, în funcție de instituție și instrumentul financiar. Cel mai mare sold declarat este la BCR, într-un cont în USD cu peste 181.000 de dolari.
Tot în categoria activelor financiare, Drulă declară investiții masive în fonduri de investiții și ETF-uri. Un fond în USD are o valoare de 199.544 de dolari, iar un alt cont din platforma Equity Zen indică investiții de 50.000 de dolari. În Saxo Bank, Swiss Capital și alte instituții financiare din străinătate are depozite, fonduri și conturi active.
Pe partea de plasamente, Drulă figurează cu un portofoliu important de acțiuni și titluri de stat. Deține părți sociale la Zipline International Inc., compania de drone medicale unde a lucrat înainte de intrarea în politică, cu o valoare declarată de peste 2,2 milioane de dolari.
Lista continuă cu acțiuni la companii românești și internaționale: Evergent, Transelectrica, Transgaz, Banca Transilvania, BRD, Hidroelectrica, Premier Energy, Wizz Air, BMW, Dassault Aviation, Nestle, Indra Sistemas și altele. De asemenea, are titluri de stat în valoare de peste 149.000 de euro și 102.550 de dolari.
La capitolul venituri, Drulă a încasat în anul fiscal precedent 141.423 de lei ca indemnizație de deputat. Veniturile din investiții au fost: 7.370 lei din dividende, 48.243 lei din dobânzi la depozite și obligațiuni și 6.844 lei din transferuri de titluri de valoare.