Planul Ursulei von der Leyen de a introduce o taxă unică asupra marilor companii europene se confruntă cu o opoziție puternică din partea statelor membre și a Parlamentului European, în condițiile în care Germania, aflată în impas economic, precum și alte guverne critică măsura ca fiind contrară competitivității și ilegală, scrie vineri Politico.
Planul Comisiei Europene de a introduce o taxă pentru companiile de dimensiuni medii și mari din UE nu pare să aibă să devină realitate. Guvernele din întreaga Europă, alături de Parlamentul European, care trebuie să își dea acordul pe acest plan. — ambele instanțe fiind necesare pentru aprobarea planului — se pregătesc deja să-l respingă.
Taxa, anunțată miercuri de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, ca parte a viitorului buget multianual al UE, ar urma să aducă 6,8 miliarde de euro anual, iar scopul ei este de a crea o nouă sursă de venituri pentru finanțarea programelor europene și rambursarea datoriilor generate de pandemia de Covid-19.
Cum funcționează taxa lui von der Leyen
Taxa propusă s-ar aplica companiilor cu venituri anuale de peste 100 de milioane de euro și ar trebui plătită chiar dacă firma nu înregistrează profit.
Pragul de 100 de milioane de euro nu este atât de ridicat pe cât pare, pentru că marile bănci pot genera de peste 500 de ori mai mult într-un an, precizează Politico.
Taxa ar urma să fie una fixă, nu un procent din câștiguri. Astfel, firmele cu o cifră de afaceri netă între 100 și 250 de milioane de euro ar plăti o sumă fixă de 100.000 de euro. Această sumă ar putea crește până la un plafon de 750.000 de euro pentru companiile cu venituri de peste 750 de milioane de euro, potrivit textului legislativ publicat de Comisie.
Aceasta înseamnă că o companie cu venituri anuale de 750 de milioane de euro ar plăti aceeași sumă ca una cu 75 de miliarde de euro. Se estimează că taxa ar genera 6,8 miliarde de euro anual — o contribuție importantă la cele aproape 60 de miliarde de euro pe care UE speră să le încaseze anual din venituri fiscale directe începând cu 2028.
Alessandro Ciriani, fost ministru în guvernul Giorgiei Meloni și actual europarlamentar al partidului Fratelli d’Italia, a spus că propunerea „contravine voinței majorității Parlamentului”.
„Este un paradox clar să vorbești despre sprijinirea sectorului productiv și apoi să-l lovești cu sabia fiscală”, a afirmat el.
Starmer: „Nu se pune problema ca UE să impoziteze companiile"
Însă, deși cerneala pe document abia s-a uscat, Germania și Olanda par să fi dat deja o lovitură fatală propunerii.
„Nu se pune problema ca Uniunea Europeană să impoziteze companiile, pentru că nu are nicio bază legală în acest sens”, a declarat Friedrich Merz, liderul CDU, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul britanic Keir Starmer, la Londra. „Nu vom face asta.”
Tensiunea este accentuată de faptul că Merz și von der Leyen provin din același partid creștin-democrat german, scrie Politico.
Un purtător de cuvânt al guvernului olandez a declarat pentru publicația europeană că „pentru Olanda, această propunere nu este nici măcar subiect de discuție”, subliniind nevoia ca UE să-și reducă bugetul, nu să-l extindă.
Opoziția nu vine doar din partea țărilor nordice, care sunt tradițional reticente față de creșterea cheltuielilor UE, ci și din sudul continentului. Un diplomat dintr-un stat sudic, mai puțin riguros din punct de vedere fiscal, a spus că este „puțin probabil” ca planul să supraviețuiască.
Nici Parlamentul European nu este de acord cu taxa
Nici membrii Parlamentului European, care trebuie să aprobe planul alături de statele membre, nu sunt convinși.
Monika Hohlmeier, eurodeputată din partea Partidului Popular European (PPE) și vicepreședintă a comisiei pentru buget, a afirmat că taxa „intră în conflict direct cu eforturile noastre de a spori competitivitatea companiilor europene — în special a firmelor de dimensiune medie”.
„Acestea sunt exact afacerile pe care le susținem printr-un Fond de Competitivitate substanțial, menit să stimuleze inovația, productivitatea și să consolideze poziția UE ca un centru atractiv pentru investiții globale”, a explicat ea.
Opinia sa are greutate, dat fiind că PPE, partidul de centru-dreapta, este cel mai mare din Parlamentul European și domină Colegiul Comisarilor. Von der Leyen este membră a acestuia.
"O idee foarte proastă”
Markus J. Beyrer, directorul general al BusinessEurope, principalul grup de lobby de afaceri din UE, a calificat propunerea drept „total contraproductivă”. La rândul său, Stefan Pan, vicepreședinte al confederației industriale italiene Confindustria, a avertizat că pragul de 100 de milioane de euro „riscă să frâneze dezvoltarea companiilor inovatoare”.
Tanja Gönner, directoarea generală a Federației Industriilor Germane, a cerut guvernului de la Berlin să se opună ferm propunerii, argumentând că aceasta „contravine obiectivelor strategice ale Uniunii Europene”.
Impozitarea cifrei de afaceri, în loc de profituri, este „o idee foarte proastă”, a declarat Zsolt Darvas, cercetător senior la think tank-ul Bruegel. Una dintre probleme este că afectează sectoare cu marje de profit foarte diferite.
O altă problemă este caracterul regresiv al taxei, care tratează la fel firme aflate în situații financiare foarte diferite. „Nu este corect, pur și simplu nu este just”, a spus Darvas. „Este probabil cea mai proastă opțiune.”
Nimeni nu susține taxa în plin război comercial cu SUA
Mulți critici au subliniat și faptul că această măsură pare să contrazică obiectivul declarat al Comisiei de a sprijini competitivitatea industrială. Von der Leyen a făcut din „competitivitate” cuvântul-cheie al celui de-al doilea său mandat, iar impunerea unei taxe asupra corporațiilor se dovedește a fi o miză politică extrem de dificil de susținut, mai ales la Berlin.
Germania traversează o perioadă de stagnare economică, în urma unei recesiuni care a durat doi ani. Dificultățile economice obligă guvernul de la Berlin să-și regândească complet politica fiscală, în plin război comercial cu Statele Unite, o situație care pune și mai mult în pericol modelul economic bazat pe exporturi.
Oficiali ai Ministerului Economiei avertizaseră deja că evaluarea contribuției Germaniei la bugetul UE va depinde de modul în care este abordată competitivitatea economiei europene.
Asta nu înseamnă că nu există un raționament pentru introducerea unei taxe. Atât companiile europene, cât și cele din țări terțe beneficiază de comerțul în interiorul blocului comunitar, iar după cum a subliniat eurodeputatul francez Fabien Keller, membru al grupului liberal Renew, „acest lucru este direct legat de un bun public oferit de UE: piața unică. Fără UE, nu ar exista comerț fluid în cea mai mare piață unică din lume”.
Totuși, în fața unei opoziții atât de vehemente din partea statelor membre și a eurodeputaților, taxa propusă de von der Leyen are puține șanse să supraviețuiască în forma actuală, încheie Politico.