Judecătorii de la Înaltea Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au emis o hotărâre definitivă joi, prin care confirmă abuzurile judecătoarei Camelia Bogdan în dosarul "Telepatia". Bogdan nu va fi judecată pentru abuz în serviciu deoarece fapta s-a prescris, dar magistraţii au confirmat că aceasta era incompatibilă, spunând, printre altele, că "soluţionarea civilă în raport cu Dan Voiculescu" a fost "nelegală". Iată ce se arată în hotărârea ÎCCJ:
Judecătoarea a aplicat retroactiv norme, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată
"A aplicat retroactiv norme europene, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată. (...) Constituţia României prevede că legea penală se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile. Tot astfel, Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, prin art. 7, statuează că nicio pedeapsă şi nicio măsură cu caracter penal nu pot fi aplicate decât în baza unei legi clare şi previzibile, existente la data faptei".
S-a făcut o aplicare retroactivă în defavoarea părţilor, printr-un abuz de interpretare, a transformat un proces penal într-un experiment normativ
"În cauză s-a făcut o aplicare retroactivă în defavoarea părților, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deşi faptele erau anterioare adoptării lor şi transpunerii în legislația română.
O asemenea interpretare a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă. Procedând în acest fel, s-au încălcat nu doar drepturi individuale, ci şi principiul general al securității juridice".
Judecătoarea Camelia Bogdan era incompatibilă, avea contract cu Ministerul Agriculturii
"Hotărârea nu s-a bazat pe legea în vigoare la data faptelor, aşa cum s-a arătat. Mai mult, judecătoarea Camelia Bogdan era incompatibilă: avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii – parte în dosar – şi, ulterior, a formulat cerere de intervenție într-un proces civil unde figurau aceleaşi părți. Aceste împrejurări devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparţialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromis".
S-a ajuns la o triplă deposedare de bunuri fără temei legal
"Consecinţă a actelor şi faptelor descrise, s-a ajuns la o triplă deposedare de bunuri fără temei legal – obligarea la despăgubiri și o dublă confiscare –, iar pentru a putea proceda astfel a creat norme pe care le-a aplicat, a judecat în condiții de incompatibilitate, a soluţionat acţiunea civilă contrar temeiului legal de la acea dată influenţând compunerea completului, a intervenit ulterior într-un proces civil al acelorași părți și și-a arogat prerogative de executare penală fără a fi abilitată prin lege. Toate acestea nu descriu un act de justiție, ci o atitudine abuzivă, contrară principiilor procesului echitabil şi regulilor statului de drept".
Modalitatea în care şi-a exercitat atribuțiile de serviciu intimata Bogdan Camelia conturează rezoluția infracțională a intimatei în pronunțarea cu ştiință a unei decizii abuzive
"Înalta Curte constată că cele corect imputate intimatei Bogdan Camelia, judecătorul cauzei la data faptelor, se referă la modalitatea în care şi-a exercitat atribuțiile de serviciu, atât cu prilejul soluționării cauzei penale nr. 25497/3/2012 în care a pronunțat decizia penală nr. 888/8.08.2014, cât şi ulterior, printr-o serie de demersuri calificate de petenți ca ilegale şi care conturează rezoluția infracțională a intimatei în pronunțarea cu ştiință a unei decizii abuzive, cu consecințe deosebit de păgubitoare pentru aceştia".
Este necesară stabilirea unui echilibru între imunitatea ca mijloc de protecție a judecătorului împotriva presiunii excesive și faptul că judecătorul nu este mai presus de lege
"Este necesară stabilirea unui echilibru între imunitatea ca mijloc de protecție a judecătorului împotriva presiunii excesive şi a abuzului din partea puterilor statului sau a persoanelor fizice (imunitate), pe de o parte, şi faptul că judecătorul nu este mai presus de lege (responsabilitate), pe de altă parte. Comisia de la Veneția a subliniat în mod constant faptul că judecătorii nu trebuie să beneficieze de imunitate generală, ci de imunitate funcțională pentru actele realizate în exercitarea funcțiilor judiciare".
Soluționarea civilă în raport cu Dan Voiculescu, nelegală. Acțiunea civilă putea fi făcută de un alt complet de judecată, în instanță civilă
"Față de petentul V.D., pentru infracțiunea în considerarea căreia a fost obligat în solidar cu ceilalți inculpați la plata prejudiciului, aceea de folosire de către o persoană care îndeplineşte o funcție de conducere într-un partid (...) în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (...), s-a dispus încetarea procesului penal în temeiul disp. 16 alin. 1, lit. f raportat la art. 17 alin. 2 și la art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală, constatând împlinit termenul de prescripție specială. (...) Cu toate acestea, în cauză, s-a admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi au fost obligați în solidar toți inculpații la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 euro. (...) Prin urmare, soluționarea acțiunii civile în raport cu inculpatul de la acea vreme, Voiculescu Dan, a fost cu evidență nelegală, în contra dispozițiilor procesual penale, în caz de încetare a procesului penal pentru prescripție. Acțiunea civilă ar fi trebuit să fie soluționată de către o instanță civilă, potrivit regulilor aplicabile acelei materii şi evident de către un alt complet de judecată".
Nu se pune problema unei erori neintenționate, ci de un abuz
"Toate încălcările normelor de drept penal și drept procesual penal reținute, completate cu încălcarea normelor din statutul profesiei de magistrat, demonstrează fără dubiu că nu se pune problema de o eroare neintenționată, ci de un abuz, şirul de conduite judiciare ilegale punând în evidență existenţa unei rezoluții infracționale a intimatei de a încălca normele legale în vederea confiscării unui număr însemnat de bunuri şi de valoare mare, peste limita a ceea ce legea existentă ar fi permis, având drept urmare vătămarea drepturilor și intereselor părţilor şi/sau ale terților, petenți în prezenta cauză".
Repetabilitatea și amploarea încălcărilor scot în evidență o conduită judiciară ilegală a intimatei, adoptată cu intenție
"Încălcarea cu știință a normelor de lege aplicabile nu a rezultat dintr-o conduită izolată a intimatei, ci dintr-o serie de acte și măsuri ilegale, repetabilitatea și amploarea încălcărilor scoţând în evidență o conduită judiciară ilegală a intimatei, adoptată cu intenție, în vederea confiscării unor active însemnate de la părți și de la terți, ignorând obligația de imparțialitate, tratament egal şi respectarea procesului echitabil".
Constată că în cazul intimatei Camelia Bogdan sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu
"Înalta Curte constată că în cazul intimatei Camelia Bogdan, judecător al cauzei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod penal, faptă tipică în toate elementele sale, încălcările reţinute afectând drepturile tuturor părților din dosar".
S-a ajuns la o triplă îndestulare a statului prin abuz
"Procedându-se astfel, s-a ajuns nu la o dublă îndestulare a statului, pentru pachetul de acţiuni deţinut prin ADS la Institutul de Cercetări Alimentare Bucureşti, ci chiar la una triplă (obligarea inculpaţilor la despăgubiri, reprezentând echivalentul în lei al pachetului de acţiuni, calculat în funcție de valoarea de piață a activelor imobiliare, actualizat şi întregit și cu beneficiul nerealizat; confiscarea activelor imobiliare ale fostei ICA şi ale unor terți; confiscarea de la cele două fiice ale inculpatului Dan Voiculescu a contravalorii acțiunilor ale căror destinatari finali au fost).
Sub pretextul "confiscării produsului infracţiunii", s-au aplicat, în realitate, dispoziţii legale care nu erau în vigoare la data faptelor, substituind instituţiei din art. 112 alin. (6) cod penal regulile de la confiscarea extinsă, aplicabilă doar faptelor săvârşite după anul 2012.
Rezultă, astfel, că a fost construit, cu intenţie, un raționament care făcea posibilă aplicarea art. 112 alin. (6) cod penal, în realitate o adevărată confiscare extinsă, neaplicabilă ratione temporis la data faptelor.
Or, această manieră de aplicare a legii în materie de confiscare nu este doar neobișnuită, dar reprezintă, indiscutabil, un abuz".
Soluționarea acțiunii civile în raport cu Dan Voiculescu a fost cu evidență nelegală
"S-a admis acţiunea civilă formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi au fost obligați în solidar toți inculpaţii la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Prin urmare, soluționarea acţiunii civile în raport cu inculpatul de la acea vreme, Voiculescu Dan, a fost cu evidență nelegală, în contra dispozițiilor procesual penale care prevedeau lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile în procesul penal, în caz de încetare a procesului penal pentru prescripţie. Acţiunea civilă ar fi trebuit să fie soluţionată de către o instanţă civilă, potrivit regulilor aplicabile acelei materii și evident de către alt complet de judecată".