Cea mai mare pensie specială din România a ajuns la aproape 70.000 de lei pe lună. Doar 30% din sumă provine din contribuții

Cea mai mare pensie specială din România a ajuns la aproape 70.000 de lei pe lună, echivalentul a 14.000 de euro, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Doar 30% din sumă provine din contribuții, restul fiind plătit din bugetul de stat.

Potrivit datelor oficiale, cea mai mare pensie de serviciu, platită de CNPP, este de 69.343 lei, din care 21.085 lei reprezintă partea contributivă (30%)  și 48.258 lei partea necontributivă (70%). 

În prezent, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.356 lei, adică de aproape 10 ori mai mare decât salariul mediu și de 25 de ori mai mare decât o pensie obișnuită, care se ridică la circa 2.700 de lei.

Un alt avantaj este vârsta de pensionare: magistrații din România se pot pensiona, în prezent, la 47 de ani, în timp ce în alte state europene, precum Italia, Finlanda sau Slovenia, pragul este de 65–70 de ani.

La ce vârste se pensionează magistrații în Uniunea Europeană

• România - 47 de ani
• Austria, Belgia, Bulgaria - 65 de ani
• Franța, Germania, Grecia - 67 de ani
• Italia, Finlanda, Slovenia - 70 de ani

Ce pensii speciale mai sunt în România

• Pensii și indemnizații speciale: 407.854
• Persoane persecutate din motive politice. Indemnizație medie: 1.515 lei
• Eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției. Indemnizația medie: 2.175 de lei

CCR dezbate legea privind pensiile magistraţilor

Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate, miercuri, 24 septembrie, legea privind pensiile magistraţilor, alături de celelalte legi din pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului adoptat de Guvern.

În 8 septembrie, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat, la Antena 3 CNN, că dacă reforma pensiilor magistraților, adoptată de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii în Parlament, nu trece de filtrul Curții Constituționale a României legitimitatea Executivului dispare. Kelemen Hunor a adăugat că au existat mai multe încercări de-a lungul anilor de a schimba sistemul de pensii al magistraților, dar toate au fost respinse de CCR. 

„Dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, nu spun speciale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma. Când schimbi sistemul în sensul că și pentru magistrați 35 de ani de muncă înseamnă momentul când poți să treci la pensie, sau 65 de ani, asta da, înseamnă o schimbare de sistem, deci dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare. Pur și simplu dispare”, a spus președintele UDMR.

Sâmbătă, 20 septembrie, și liderul USR, Dominic Fritz, a declarat, cadrul unei conferințe de presă, că, în cazul în care legea privind pensiile magistraților va fi declarată neconstituţională, ”va fi foarte greu de continuat dacă există o îndoială aşa de mare despre baza constituţională pe care acest Guvern ia decizii”.

Ce prevede reforma pensiilor speciale

Legea care modifică pensiile magistraților prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie de 65 de ani, introducerea unui nou plafon și reglementarea modului de actualizare a pensiilor aflate în plată.

Instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării în cazul magistraţilor. 

„Pensiile în magistratură ajung și la 40-50.000 de lei. Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani la sfârșitul căreia pensionarea se va face la 65 de ani. Vechimea în muncă va crește de la 25 de ani la 35 de ani.

Până acum cuantumul pensiei era de 100%, am plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie.”, a spus premierul în fața Parlamentului.