Dobânzile din Statele Unite au fost majorate pentru prima dată în mai bine de trei ani și ar putea crește din nou, în încercarea de a încetini ritmul de creștere a prețurilor, scrie BBC. ”Inflația este prea ridicată”, a motivat președintele Fed această decizie.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat dobânda de politică monetară la un interval de 3,75%-4%, de la 3,5% - 3,75%, printr-o decizie unanimă, în ciuda opoziției puternice a președintelui Donald Trump, care ceruse reducerea dobânzilor.
Președintele Fed, Kevin Warsh, a declarat că decizia a fost luată deoarece „inflația este prea ridicată” și ”a fost prea ridicată pentru prea mult timp”, adăugând că aceasta a fost o decizie „chibzuită” și „responsabilă”.
După anunț, Trump și-a exprimat sprijinul pentru Warsh, dar a spus că membrii consiliului Fed, care votează asupra deciziilor privind dobânzile, sunt „ostili”.
Dobânzile mai mari fac mai costisitoare împrumuturile, creditele ipotecare și cardurile de credit, dar pot genera randamente mai bune pentru economii. În cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri după anunțarea deciziei, Warsh a declarat că, deși în conducerea Fed există „o atitudine de optimism”, inflația rămâne o problemă.
La fel ca multe alte bănci centrale, Fed urmărește menținerea inflației la 2% sau sub acest nivel. Warsh a remarcat că inflația din SUA s-a situat peste ținta de 2% „de mai bine de cinci ani”, din cauza creșterii puternice ale prețurilor carburanților ca urmare a scumpirii petrolului pe piețele angro de la începutul războiului dintre SUA și Israel și Iran. Creșterile s-au transmis și asupra costurilor multor bunuri și servicii.
Deși Fed „nu poate influența prețul unui anumit produs, fie că este vorba despre petrol sau despre alimentele din magazine”, Warsh a explicat că banca centrală poate acționa pentru a împiedica extinderea scumpirilor la nivelul întregii economii. El a adăugat că soliditatea pieței muncii și a economiei în ansamblu înseamnă că Fed își poate concentra atenția asupra stabilizării prețurilor și a subliniat că persoanele cu cele mai mici venituri au cel mai mult de câștigat de pe urma unei inflații mai reduse.
Băncile centrale tind să majoreze dobânzile atunci când inflația este ridicată, pentru a descuraja consumul și a încuraja economisirea, în speranța că astfel va fi redus ritmul de creștere a prețurilor. Este însă un echilibru dificil, deoarece dobânzile mai mari pot determina companiile să amâne investițiile și pot afecta creșterea economică.
Ce înseamnă dobânzile mai mari pentru americani
La momentul confirmării sale în funcție, parlamentarii democrați au afirmat că Warsh va fi „marioneta” lui Trump, iar mulți analiști ai Fed se așteptau ca acesta să urmeze solicitările repetate ale președintelui de reducere drastică a dobânzilor. Trump îl criticase în mod repetat pe predecesorul lui Warsh, Jerome Powell, pentru că nu a redus dobânzile.
Întrebat miercuri ce mesaj transmite majorarea dobânzii către Trump, Warsh a zâmbit și a răspuns: „Nu am nimic să vă spun despre o discuție cu președintele”.
Trump le-a declarat ulterior jurnaliștilor: „Mă bazez pe Kevin [Warsh], dar are, știți, un consiliu foarte dificil”. „Și dobânzile sunt prea mari. Nu sunt adecvate... Am vorbit cu Kevin și i-am spus: «La fel de bine ai putea vota alături de consiliu, pentru că oricum nu va conta». Consiliul este foarte ostil, este foarte politic”, a adăugat Trump.
Anterior, Trump scrisese pe rețelele sociale: „Reduceți dobânzile pentr SUA și faceți-o rapid!”.
Democrații din Congres au declarat că majorarea dobânzii va face împrumuturile mai scumpe și, în consecință, mai mulți americani vor ajunge să se îndatoreze. „Asta va face ca totul să devină mai scump”, a declarat Chuck Schumer, liderul democraților din Senat. „Asta se întâmplă pentru că Donald Trump nu știe să gestioneze economia.”
Majorarea decisă de Fed este prima modificare a dobânzii în orice direcție de la reducerea acesteia în decembrie 2025. Ultima majorare a dobânzii a avut loc în iulie 2023.
Creșterea dobânzii ar putea determina majorarea costurilor creditelor ipotecare pentru cei care vor să cumpere locuințe și ar putea duce la creșterea sumelor plătite de americani pentru alte tipuri de datorii.
Marile bănci americane JPMorgan, KeyCorp și BNY și-au majorat miercuri dobânda de bază pentru credite, de la 6,75% la 7%, ceea ce va afecta dobânzile aplicate cardurilor de credit și împrumuturilor personale.
Costurile creditelor ipotecare au crescut în ultimul an, dar rămân sub maximele atinse în 2023. Dobânda medie pentru un credit ipotecar cu rată fixă pe 30 de ani este de 6,76%, iar pentru unul pe 15 ani este de 6,09%, potrivit datelor Freddie Mac.
Mulți proprietari americani au credite ipotecare cu dobândă fixă pe 30 sau 15 ani, astfel că modificările dobânzii de politică monetară nu le vor afecta ratele lunare. Dobânzile mai mari îi pot afecta însă pe cei care vor să contracteze un nou credit ipotecar sau să își refinanțeze împrumutul existent.
Warsh a refuzat să ofere propria estimare privind evoluția dobânzilor Fed, însă majoritatea colegilor săi din conducerea băncii centrale au declarat că se așteaptă la o nouă majorare până la sfârșitul acestui an, până la un interval de 4%-4,25%.
O mică majoritate consideră, de asemenea, că dobânzile ar putea crește anul viitor până la 4,25% - 4,5%, înainte ca reducerile să înceapă în 2028 și 2029. Prognoza sugerează că ritmul de creștere a prețurilor se va tempera în următorii ani, inflația, indicatorul folosit pentru evaluarea costului vieții, urmând să scadă treptat până la ținta Fed până în 2029.
Fed nu este singura bancă centrală care se confruntă cu creșterea inflației de la izbucnirea războiului din Iran. Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile săptămâna trecută, iar Banca Angliei urmează să ia propria decizie joi.