Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a exclus miercuri posibilitatea ca instituția să intervină pentru a rezolva criza datoriei publice din Franța, potrivit CNN.
Întrebată dacă există planuri ca BCE să intervină, Christine Lagarde a declarat că soluția pentru situația financiară precară a celei de-a doua economii ca mărime din Uniunea Europeană trebuie să vină din interiorul țării.
„Există circumstanțe specifice care fac ca unele țări să fie mai afectate, iar Franța este un exemplu în acest sens”, a declarat ea în cadrul evenimentului CNN Global Perspectives, organizat la Bangkok. „În acest caz, soluția principală și inițială se află în Franța, la nivel intern, și are legătură cu politicile fiscale.”
Franța este prinsă într-o criză a datoriei publice care se agravează rapid și riscă să tragă Uniunea Europeană în jos odată cu ea. Presiunile financiare s-au amplificat rapid în ultimele săptămâni, pe fondul creșterii randamentelor obligațiunilor și al protestelor studențești fără precedent care zguduie țara.
Datoria publică din Franța a ajuns la aproape 120% din PIB
Datoria publică a ajuns la aproape 120% din PIB, în timp ce randamentul obligațiunilor de referință pe 10 ani a urcat până aproape de 5%, cel mai ridicat nivel din ultimele peste două decenii. Acest lucru a dus la creșterea costurilor de împrumut și la încetinirea activității economice.
Toate acestea, împreună cu cheltuielile ridicate ale țării pentru protecția socială, lasă guvernului o marjă de manevră redusă, cu atât mai puțin pentru a răspunde revendicărilor studenților, care cer soluții pentru deficitul de personal și starea degradată a clădirilor școlare. Investitorii sunt, de asemenea, îngrijorați că eforturile de reducere a deficitului ar putea fi îngreunate de apropierea alegerilor prezidențiale de anul viitor.
Lagarde a subliniat însă și că majorarea randamentelor obligațiunilor nu este un fenomen specific Franței. Randamentele obligațiunilor din economii importante precum Statele Unite, Germania și Japonia au crescut toate în ultimele săptămâni, pe fondul unei combinații de factori, printre care majorarea datoriei publice și șocul energetic prelungit provocat de războiul din Iran.