Antena 3 CNN Externe „Cine trage primul, moare al doilea”. Expert militar german: SUA ar putea reloca în România arme nucleare deja stocate în Europa

„Cine trage primul, moare al doilea”. Expert militar german: SUA ar putea reloca în România arme nucleare deja stocate în Europa

M.L.
2 minute de citit Publicat la 23:35 13 Noi 2025 Modificat la 09:58 14 Noi 2025
Bombe nucleare B-61, similare celor stocate în bazele militare din Germania, dar și Italia, Belgia, Olanda, Turcia și, posibil, UK. Foto: Profimedia Images

Armata SUA deține în prezent în jur de 20 de arme nucleare stocate la bazele militare NATO din Germania, dar pentru a descuraja Rusia, astfel de arme, prezente și în alte baze NATO din Europa, ar putea fi transferate în România, Polonia sau țările baltice, a declarat un expert militar pentru canalul Euronews de limbă germană.

Cele 20 de arme nucleare din Germania sunt simple bombe gravitaționale care pot fi direct lansate de avioane de luptă precum Eurofighter. Aceste arme, considerate „tactice” în limbajul militar (spre deosebire de cele „strategice” cu rază de acțiune mult mai mare și care pot lovi - cu ajutorul rachetelor - orice punct de pe Glob) au fost recent modernizate.

La nivelul Europei există însă o îngrijorare legată de o posibilă „ezitare” sau chiar refuz din partea administrației Trump, în cazul unei „urgențe”.

„Nu a fost niciodată și nu are cum să fie ceva sigur scenariul în care Statele Unite chiar vor folosi arme nucleare. Nu e ceva garantat. Dar ceea ce e important e că nici adversarii nu pot exclude complet această posibilitate”, a declarat pentru Euronews Germania expertul în securitate Karl-Heinz Kamp.

Descurajarea nucleară e pură speculație. Dar, până acum, ea funcționează de mai bine de 50 de ani.

Kamp a fost președinte al Academiei Federale pentru Politici de Securitate din Germania, fost consilier la NATO, iar în prezent este Associate Fellow la Consiliul German de Politică Externă.

În vara acestui an, presa americană a dezvăluit că SUA au adus noi arme nucleare în Europa, concomitent cu achiziționarea de către Marea Britanie a unor avioane F-35 capabile să transporte și să lanseze „arme nucleare tactice”, adică bombe nucleare gravitaționale care să fie folosite împotriva țintelor militare. Administrația SUA nu a confirmat și nici infirmat până în prezent aceste informații.

Germania a comandat de asemenea avioane F-35 din SUA. Primele astfel de aeronave urmează să fie livrate în 2026.

Conform estimărilor, în prezent, există circa 20 de bombe nucleare cu hidrogen de tipul B61-12, stocate la baza aeriană Büchel din landul Rhineland-Palatinate.

Războiul nuclear nu este „o politică de stat eficientă”

Dar numărul acestora ar putea, însă, crește: în diverse locații din Germania există însă mai multe așa-zise „seifuri”, sau depozite speciale unde pot fi stocate astfel de bombe nucleare.

De asemenea, în Europa, armata americană mai deține în jur de 100 de bombe nucleare în bazele din Belgia, Olanda, Italia, Turcia și Marea Britanie.

Kamp a precizat că nu e deloc exclusă relocarea unor astfel de arme în țările baltice, în apropierea graniței cu Rusia, ori în țări de pe Flancul Estic al NATO, precum România sau Polonia.

Polonia s-a arătat, de altfel, încă din 2022, dispusă să găzduiască arme nucleare americane pe teritoriul său.

Chiar dacă, în linii mari, se știu țările sau locurile unde SUA dețin arme nucleare pe teritoriul Europei, numărul exact al acestora rămâne secret. Principalul lor rol este unul de descurajare a oricărui atac nuclear venit din partea unei țări care deține astfel de arme, precum Rusia.

Rusia deține în prezent în jur de 5.500 de focoase nucleare. Dintre acestea, 4.309 sunt „active” (ori gata de lansare în orice moment, ori în „rezervă”), în vreme ce 1.150 sunt trase „pe linie moartă” pentru a fi dezasamblate. Kremlinul a apelat de mai multe ori la amenințările nucleare pentru a descuraja Occidentul în războiul din Ucraina.

Expertul militar Kamp și-a exprimat însă îndoiala că Putin va da un ordin de folosire a armelor nucleare: „Cine trage primul, moare al doilea. Asta nu e o politică de stat eficientă”.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole